Radu Moldovan: Preşedintele Curţii Constituţionale nu a înţeles nimic din ce înseamnă acest proiect de ţară pentru România

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES a organizat, joi, la Bistriţa, o masă rotundă, sub genericul ,,Regionalizarea şi problemele locale”. La eveniment au fost prezenţi autorităţi locale şi judeţene, parlamentari, şefi de instituţii deconcentrate. Potrivit organizatorilor, dezbaterea şi-a propus să aducă în prim-plan nelămuririle şi aşteptările societăţii civile cu privire la reorganizarea administrativ-teritorială a României. AGERPRES va continua seria dezbaterilor dedicate regionalizării şi în alte judeţe.

Radu Moldovan, preşedinte CJ: Eu cred că România are nevoie de acest proiect de ţară, de această reformă fundamentală. Din păcate, suntem în acest moment cu o frână de mână trasă, ştim cu toţii de cine. Poate că aici, la Bistriţa, ar trebui să facem un flash mob în faţa casei preşedintelui Curţii Constituţionale, care nu a înţeles nimic din ce înseamnă acest proiect de ţară pentru România. Cred că pe cetăţeanul român îl interesează mai puţin câţi ani are mandatul preşedintelui, dacă este Parlament bicameral sau unicameral. Îl interesează mai tare care este perspectiva viitorului lui, perspectiva îmbunătăţirii de trai a cetăţeanului, şi mai puţin politicianismul.

Avem, din păcate, o situaţie delicată în care acest proiect, extrem de important pentru România este cel puţin stopat sau încetinit şi îmi doresc foarte mult ca Guvernul, împreună cu Parlamentul să încerce să găsească soluţiile necesare ca acest proces important pentru România, procesul de descentralizare şi regionalizare să poată continua. De ce avem nevoie de regionalizare? Asigurarea unui trai minim decent în toate localităţile din România. Ştim cu toţii că sunt astăzi localităţi în România, care nu au venit să susţină funcţionarea administraţiei şi atunci cred că în 8-9 regiuni sau 8-9 consilii regionale, unde vor fi reprezentanţi din toate judeţele, deciziile ar fi mult mai aproape de administraţie, de cetăţeni, decât pot fi ele la nivel guvernamental, în biroul unui domn director dintr-un minister, care nu are habar unde este localitatea respectivă, ce se întâmplă în zona respectivă şi care sunt perspectivele de dezvoltare acolo, şi atunci trecerea acestui proiect ar fi un minimum câştig pentru comunitatea respectivă. Altfel, o să strângem metri cubi de proiecte şi o să le depunem într-un depozit undeva în Bucureşti.

Cred că cetăţeanul nu mai trebuie plimbat în 50 de locuri, cred că acel birou unic de care se tot vorbeşte, implementat în fiecare comunitate, ar putea să simplifice foarte mult viaţa oamenilor. Acelaşi funcţionar poate comunica cu instituţiile respective, care poate elibera electronic adeverinţele respective. Cel mai important beneficiu care ar fi cu acest proces de regionalizare ar fi creşterea ratei de absorbţie a fondurilor europene; avem modelul ţărilor europene care au implementat acest proces, cum ar fi modelul de succes al Poloniei.

Viitorul dezvoltării României depinde de această resursă europeană, care este extrem de importantă Cred că este o prioritate zero pentru Guvern şi Parlament ca într-o colaborare strânsă să găsească soluţii pentru continuarea acestui proces important. Din păcate, în ultimul timp, politica populistă a prins foarte mult la oameni: Parlamentul cheltuie foarte mult, dar de ce nu îl desfiinţăm? Ceea ce face preşedintele Băsescu cu ultimul referendum mi se pare un circ. Poţi să ai viziune în administraţie, dar eşti încorsetat, eşti legat de mâini şi de picioare. Nu putem bloca toată România să mai introducem un document, un aviz…unde există bună credinţă, oamenii trebuie lucraţi să lucreze, dar este extrem de greu... În afară de orgolii politice, reşedinţele de judeţ sunt o pistă falsă.

Cea mai fierbinte temă care se pune la acest proces este cât descentralizăm, ce descentralizăm, cum descentralizăm resurse? Asta ar fi cea mai importantă temă de dezbătut. Plusurile acestui proces de regionalizare sunt într-un număr covârşitor mai mare decât minusurile acestui proces. Eu nu găsesc minusuri acestui proces de regionalizare.