RMN-ul cerebral: ce rol joacă substanța de contrast în obținerea unui diagnostic precis

RMN-ul cerebral este o investigație imagistică ce utilizează un câmp magnetic puternic și unde radio pentru a genera imagini detaliate ale creierului și structurilor adiacente. Această tehnică este utilizată în mod obișnuit pentru diagnosticarea și monitorizarea unei game largi de afecțiuni, cum ar fi tumorile cerebrale, accidentele vasculare cerebrale, malformațiile, inflamațiile, infecțiile sau leziunile traumatice. În unele cazuri, investigația poate presupune și utilizarea unei substanțe de contrast.[1] De ce este aceasta din urmă necesară vei afla mai jos! 

Ce este o substanță de contrast?

O substanță de contrast este o substanță utilizată în diferite proceduri de imagistică medicală pentru a permite medicilor să observe mai bine structurile și țesuturile din organism. În esență, substanța de contrast funcționează ca un agent de colorare, evidențiind organele sau țesuturile vizate și îmbunătățind astfel calitatea imaginilor obținute.[2] 

Aceste substanțe sunt de obicei sigure și bine tolerate, cu un risc foarte mic de reacții adverse. Cu toate acestea, este important ca pacienții să comunice orice istoric de reacții alergice sau afecțiuni renale medicului înainte de a li se administra substanța de contrast.[2] 

De ce este necesară substanța de contrast în RMN-ul cerebral?

Substanțele de contrast folosite pentru un RMN cerebral sunt soluții speciale care conțin agenți pe bază de gadoliniu, un element chimic cu proprietăți magnetice. Când acesta este prezent în organism, modifică proprietățile magnetice ale moleculelor de apă din apropiere, ceea ce schimbă aspectul organelor sau vaselor de sânge care conțin contrast atunci când sunt luate imaginile RMN. Aceasta permite o diferențiere mai clară între țesuturile normale și cele afectate de boli, ceea ce este esențial pentru un diagnostic precis și pentru planificarea unui tratament eficient.[2][3]

Cum se administrează substanța de contrast?

Substanța de contrast folosită în RMN-ul cerebral este de regulă administrată intravenos, fie printr-o perfuzie, fie prin injectare. Această procedură este simplă și nu durează mult timp. În general, pacientul nu ar trebui să simtă durere, deși poate apărea un disconfort minor.[2] 

Cu toate că substanța de contrast utilizată în RMN este considerată sigură pentru majoritatea pacienților, există și câteva riscuri minime asociate cu utilizarea acesteia. Unii pacienți pot avea reacții alergice ușoare la aceasta (ex: urticarie, mâncărimi oculare). În cazuri foarte rare, pot apărea și reacții mai severe.[2] 

Înainte de administrarea substanței de contrast, pacientul ar trebui să informeze medicul dacă are alergii cunoscute. De asemenea, este important să se menționeze dacă există o istorie de probleme renale, deoarece substanța de contrast poate fi eliminată mai greu din organism în aceste cazuri.[2]

Când se recomandă RMN-ul cerebral cu substanță de contrast?

Nu este necesar să se folosească substanță de contrast pentru orice scanare RMN a creierului. De exemplu, cefaleea acută, accidentul vascular cerebral acut sau atacul ischemic tranzitoriu, hemoragiile și contuziile pot fi diagnosticate și fără a se folosi o substanță de contrast.[3]

Există însă și situații în care această substanță de contrast se poate dovedi a fi deosebit de utilă. În cazul unor boli precum infecțiile, scleroza multiplă, neurofibromatoza sau cancerul metastatic, utilizarea substanței de contrast îmbunătățește calitatea imaginilor obținute prin RMN, permițând astfel o diferențiere mai precisă între țesutul bolnav și cel normal.[3]

Dacă este sau nu necesară utilizarea substanței de contrast în RMN-ul cerebral poate stabili doar un medic, după o evaluare amănunțită a sănătății pacientului și a simptomelor acestuia.

RMN-ul cerebral este un instrument diagnostic extrem de valoros în evaluarea unei game largi de afecțiuni neurologice. Substanța de contrast joacă un rol crucial în îmbunătățirea calității imaginii și în evidențierea detaliilor esențiale pentru un diagnostic corect. Cu toate acestea, este important să discuți cu medicul tău despre beneficiile și riscurile acestei investigații înainte de a o efectua.  

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Pentru detalii privind indicațiile unei anumite investigații și avantajele sau riscurile acesteia, adresează-te unui medic! 

Bibliografie: 

  1. „Brain MRI”, Radiologyinfo.org, Radiological Society of North America, 2024, www.radiologyinfo.org/en/info/mri-brain. Accesat la 7 Nov. 2024.
  2. „Contrast Materials”, Radiologyinfo.org, Radiological Society of North America, 2024, www.radiologyinfo.org/en/info/safety-contrast. Accesat la 7 Nov. 2024.
  3. „Is an MRI Scan with Contrast Safe?”, Verywell Health, 2017, www.verywellhealth.com/safety-of-using-contrast-in-mri-scans-4154264. Accesat la 7 Nov. 2024.

 

Sursa foto: Shutterstock

 

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5