ROMÂNIA ÎN SCHENGEN

Ideea libertăţii de miscare în spaţiul european a prins contur pe la la începutul anilor 80 şi se datorează memorabilei întâlniri din anul 1984, între cancelarul german Helmut Kohl cu preşedintele Franţei, François Mitterand, la trecerea frontierei “Goldene Brenn”, din apropiere de Saarbrücken, unde au luat decizia de a elimina controalele la frontiera dintre Germania si Franţa. A fost o fericită întâlnire între doi mari vizionari ai lumii, având ca urmare creşterea germenului viitoarei Europe, fără graniţe interne şi fără controale la frontierele dintre state.

Prima fază, în această direcţie, a constituit-o un acord intre Germania, Franţa, Ţările de Jos, Belgia şi Luxemburg, încheiat în 1985 pe nava "Astrid", pe raul Mosel, în dreptul micii localităţi de frontieră Schengen, din Luxemburg, după care a urmat semnarea Convenţiei de Implementare a Acordului Schengen, în data de 19 iunie 1990.

La data intrării acestuia în vigoare, în anul 1995, s-au eliminat controalele la frontierele interne ale statelor semnatare şi s-a creat o singură graniţă externă, unde controalele se desfăşoară conform unui set de reguli clare. Au mai fost stabilite reguli comune în materie de vize, migraţie, azil, precum şi măsuri referitoare la cooperarea poliţienească, judiciară sau vamală, care, împreună cu Acordul Schengen, Convenţia de Implementare a Acordului Schengen, deciziile şi declaraţiile adoptate de către Comitetul Executiv Schengen stabilit în 1990, protocoalele şi acordurile de aderare, care au urmat, constituie acquis-ul Schengen, dar care, iniţial, nu a facut parte din cadrul legislativ comunitar, decât odată cu semnarea Tratatului de la Amsterdam, la 2 octombrie 1997, intrat în vigoare la data de 1 mai 1999.

Protocolul ataşat Tratatului de la Amsterdam încorporează acquis-ul Schengen în cadrul legislativ şi instituţional al Uniunii Europene, făcând parte din legislaţia comunitară, transferate în noul Titlu IV- Vize, azil, imigraţie şi alte politici legate de libera circulaţie a persoanelor din ţările Uniunii Europene.

România a fost primită în Uniunea Europeană şi a intrat, pe parcursul ultimilor doi ani, în procesul de evaluare Schengen prin care şi românii ar trebui să beneficieze de acest spaţiu generos, pe măsura îndepliniri condiţiilor necesare în vederea operaţionalizării sistemului.

Scopul vizitelor de evaluare Schengen constă în verificarea în teren a îndeplinirii tuturor condiţiilor necesare implementării acquis-ului Schengen în domeniu, pentru dobândirea de către România a calităţii de stat Schengen cu drepturi depline.

România şi-a trimis, de secole, tinerii să studieze la Paris şi la Berlin, mulţi savanţi, artişti, scriitori şi sportivi, unii devenind cetăţeni ai ţărilor apusene, cărora le-a adus glorie prin operele lor, între care amintim pe Mihai Eminescu, I.L. Caragiale, Henry Coandă, Brâncuşi, Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionesco, Dinu Flămând, Ilie Năstase, Viorel Moldovan, Daniel Nicolae şi mulţi alţii.

Sunt doar câteva ilustre nume care demonstrează faptul că românii au făcut parte, atât geografic cât şi spiritual din Europa.