Să ne faci o minune, Sfinte Paisie! Te rugăm!!

Nu se cuvine să se „ suspende legile cereşti” cum spunea Dante Aligheri în nemuritoarea sa „Divină Comedie”.Minunile au un caracter excepţional pentru situaţii excepţionale. Evreii se dădeau în vânt după minuni, dar între noi creştinii, urmând Domnului IISUS, nu trebuie decât să căutăm creşterea noastră duhovnicească, mântuirea sufletelor noastre nemuritoare, nu minuni ce nu-şi au rost ca o derivare a unei stringente necesităţi. A căuta minuni pentru a căsca gura de uimire e un adevărat păcat. Domnul IISUS făcea negrăitele sale minuni ascunzându-le cât mai mult. Astfel citim în Sfintele Evanghelii despre un bolnav ce venise la uimitorul Învăţător: „Şi scoţându-l afară din sat, l-a vindecat, poruncindu-i să nu spună nimănui”. Pur şi simplu îl ia de mână, scoţându-l din mulţimea de gură-cască, îl duce afară din sat şi-l vindecă, poruncindu-i încă să nu spună nimănui. Iată model desăvârşit de smerenie. Căci minunile trebuie să se facă numai spre slava lui Dumnezeu sau din milă pentru suferinţa unui semen de-al nostru

Se spune că la Sfântul Paisie Aghiorâtul (trecut la Domnul în 1994) au venit nişte studenţi, atraşi de zvonurile că Părintele e un făcător de minuni, înaintevăzător şi multe altele. Discutând ei, câţiva dintre studenţi i-au zis:

-Părinte, am auzit că faci minuni. Am vrea şi noi să vedem o minune a sfinţiei tale. Orice, cât de mică o fi…

( In pustia Egiptului, când un sfânt călugăr a fost întrebat ce minuni face, el a răspuns oarecum indignat:

-Rostul meu în pustia asta nu e să fac minuni, ci să-mi văd păcatele mele cele multe!

Şi i-a trimis la plimbare, întorcându-şi faţa de la ei.)

Revenind la ale noastre, Sfântul Paisie Aghiorâtul s-a uitat la grupul de studenţi cu un fel de supărare şi apoi le-a zis:

- O minune, ziceţi? Ştiu eu? Ia uitaţi-vă băieţi… acolo, în spatele chiliei acelea, am tăiat nişte lemne. Este acolo un topor. Tăiaţi-vă capetele şi eu am să vi le pun la loc.

Nu mai spunem că studenţii s-au uitat miraţi unii la alţii şi n-au îndrăznit nici măcare să se uite dacă e acolo toporul, darmite să şi facă ce li s-a zis. Izbucnind în chicoteli, făcură cale-ntoarsă, cam ruşinaţi de cererea lor.