Sărbătoarea cireşelor de la Cireşoaia

Se poate spune, parafrazând că, Cireşoaia este un dar al cireşelor. Satul, atestat documentar prin 1269, s-a născut şi s-a dezvoltat odată cu cireşii deveniţi emblemă-simbol al aşezării. Nu există gospodărie în care să nu existe o plantaţie mai mare ori mai mică de cireşi. Cei de aici trăiesc cu legendele adevărate despre această cultură pomicolă. Toate sunt legate de cireşi. Aici, într-un areal cu totul special, cresc de sute de ani cireşii, cu foarte multe soiuri dintre cele mai aromate. Mai sunt şi astăzi pomi ce se apropie de 100 de ani. Soiurile Buzgo sau Albe sunt marca satului. Cireşele albe, acum în mare vogă, au fost aduse din Rusia de un cetăţean de-al locului. Celelalte, se spune că, provin din SUA. Au fost aduşi altoi şi croite pe cireşii sălbatici. Şi au rezultat cireşele de astăzi, mari, cărnoase, foarte gustoase şi rezistente.

          În urmă cu foarte mulţi ani, exista o regulă la Cireşoaia. Tinerii căsătoriţi erau obligaţi să planteze, părinţii ce-şi botezeau copiii, de asemenea, şi astfel a rezultat pădurea de cireşi ce se poate vedea şi astăzi.

          Sărbătoarea cireşelor datează dîn 1893. Se spune că, proprietarul zonei, moşierul, fascinat de bogăţia şi frumuseţea fructelor, a hotărât să-i dedice o sărbătoare, o zi anume dintr-un an. Aşa a rezultat Maialul, această întâlnire a sătenilor de pretutindeni, a oaspeţilor, a invitaţilor, care o zi într-un an îşi dau întâlnire la Cireşoaia. An de an, cu unele întreruperi din perioada comunistă, sărbătoarea s-a ţinut. Uneori, doar în satul centru de comună – Braniştea. Acum, doar măluţenii mai menţin tradiţia şi, evident, cei din Cireşoaia, oameni foarte harnici, gospodari de marcă şi deosebit de amabili cu cei ce le trec pragul casei.

          La Cireşoaia se face şi cercetare pomicolă. Dacă în urmă cu mai mulţi ani existau 15 soiuri de cireşe, acum s-a ajuns la 50, dintre cele mai productive. Cei peste 400 de producători dispun de mai bine de 300 hectare livezi clasice şi intensive. Înspre Tulgheş sunt adevărate păduri de cireşi, e o zonă fascinantă, te afli aici în patria cireşelor. Într-un an bun, cum este şi 2018, se obţin câte 7-8 tone cireşe la hectar. An de an, cresc suprafeţele plantate. Sunt ani când patrimoniul pomicol creşte semnificativ şi cu 40.000 puieţi plantaţi, fiindcă peste 95% dintre săteni câştigă din valorificarea cireşelor. Probleme sunt însă cu recoltarea şi valorificarea acestora. Cu 100 lei zilnic şi mâncare, nu prea se găsesc culegători. Aşa că, şi în acest an, au rămas şi rămân cireşi încărcaţi de rod. Cine să-i culeagă?! Apoi, valorificarea este o altă problemă încă nerezolvată corespunzător. În primii ani de după 1989, tiruri aşteptau în centrul satului, la sfârşit de săptămână, să fie încărcate. Acum niciunul. Fiecare se descurcă cum poate. Vând în pieţele oraşelor sau direct din sat la intermediari, la preţuri deloc atractive. Cu 3-4 lei/kg se vând din Cireşoaia, iar la piaţă preţul se dublează.

Există în Cireşoaia fermieri cu totul deosebiţi. Fustos Elemer are peste 2 hectare de teren cu cireşi şi are de gând să-şi mărească plantaţia. Se confruntă însă şi el cu aceleaşi probleme, forţa de muncă insuficientă. Alţi fermieri de top pot fi amintiţi – Kerekes Jozsi, care deţine numai într-o tarla vreo 4 hectare, de asemenea, Joo Zsolt, Joo Lorinc, Matyas Janos şi, desigur, primarul Martonos Tamas.

Duminică, 24 iunie, satul a fost în sărbătoare. După slujba oficiată la biserică, sătenii, împreună cu foarte mulţi oaspeţi din ţară şi din străinătate, şi-au dat întâlnire în spaţiul special amenajat din incinta şcolii. Pe tarabele speciale au fost oferite oaspeţilor, cum ne spunea un alt mare cireşar, Joo Attila, peste 1200 kg de cireşe aduse de săteni şi încă 500 kg cumpărate spre a fi oferite oaspeţilor.

Deschiderea oficială a manifestării de la Cireşoaia i-a revenit prezentatorilor Fekete Agata şi Mathe Tamas care au anunţat prezenţa primarului Martonos Tamas şi a preşedintelui UDMR Bistriţa-Năsăud – Decsei Attila. Cei doi oficiali au adresat cuvinte de bun venit tuturor participanţilor, mulţumindu-le pentru prezenţă şi urându-le o petrecere frumoasă la sărbătoarea satului Cireşoaia. Au urmat apoi, pe scena frumos amenajată, înconjurată de zeci de lădiţe cu cireşe, formaţii artistice de prestigiu: Ansamblul artistic din Cireşoaia, coordonat de Dezso Attila, Ansamblul din Dej, din Unguraş, Fanfara din Jeica, Ansamblul artistic din Gherla şi formaţii artistice din Ungaria, de la Opera Maghiară din Cluj. Seara s-a încheiat cu un splendid foc de artificii şi petrecerea tinerilor a încheiat sărbătoarea de la Cireşoaia.