În Sevilla, la mormântul regelui spaniol de origine dacică (15)
Marţi, 23.07.2024, dată la care am reuşit să ajungem şi în Sevilla, avea o dublă semnificaţie pentru noi toţi patru. Prima dintre ele era legată de vizitarea Catedralei Sfânta Maria, unde îşi doarme somnul cel de veci regele spaniol Alfonso X de Castilla, supranumit "El Sabio" (Înţeleptul), iar cea de-a doua împlinirea a 30 de ani de la naşterea, la Bistriţa, a mezinului echipajului nostru, Cătălin Alexandros Bakos (Tali). Aici, în sudul Spaniei, nu departe de Africa, în parfum de oleandri şi ritmuri de flamenco se simte cel mai bine influența mediteraneană, dar şi presiunea istorică a vremurilor asupra istoriei bătrânului nostru continent. Noi am venit la Sevilla, la Catedrala din centrul istoric, să simţim rădăcinile strămoşilor noştri daci, să atingem cu propriile noastre mâini peretele catedralei în care se afla trupul regelui spaniol de origine dacică. Un rege care în timpul vieţii nu a făcut altceva decât să ducă mai departe gloria strămoşilor săi daci. Merită a repeta mereu şi mereu faptul că Alfonso X, Înţeleptul Rege, a scris sau a îndrumat scrierea a peste 20 de volume cu subiecte din mai toate domeniile, cum ar fi poezie, proză, muzica, istorie, legislaţie, geografie sau astronomie, întrucât chiar el susţinea că "un rege trebuie să ştie, iar cunoaşterea nu este o simplă virtute sau valoare intelectuală. Nu este o delectare personală, nu este cunoaştere de dragul cunoaşterii. Este datorie. Este fundamental să ştii, dacă vrei să guvernezi!" (În treacăt fie spus, oare câţi dintre actualii candidaţi la preşedinţia României îndeplinesc măcar una sau două din condiţiile prezentate mai sus?)
După cum bine se cunoaşte, din Istoria Generală, scrisă de El Sabio şi alţii, lipseşte partea a şasea, referitoare la istoria Spaniei de la Cristos şi până în anul 1284, aproape de sfârşitul domniei lui Alfonso X. Oare de ce? Un posibil răspuns ar fi ca Înţeleptul Rege nu a fost deloc pe placul Bisericii Catolice din timpul vieţii lui, dar şi de după aceea, cu toate că era un bun creştin, însă a "îndrăznit" să se abată de la rigidele canoane bisericeşti, întrucât a promovat legi ale naturii şi a înfiinţat Şcoala de Traducători de la Toledo în care a adunat laolaltă pe cei mai valoroşi intelectuali ai vremii (creştini, arabi ori evrei), tocmai ca să descifreze din tainele celor mai importante manuscrise antice. Motive pentru care, prin ecumenismul sau pacifist şi în numele ştiinţei, şi-ar fi depăşit cu mult vremea, atrăgându-şi oprobiul bisericii. Biserica ce l-a ars pe rug şi pe Giordano Bruno pentru că a promovat legi ale astronomiei, pentru că a îndrăznit să susţină că Pământul se învârte în jurul Soarelui. Mai merită să completez această mică paletă de date istorice şi cu faptul că toţi, toţi intelectualii adunaţi la Şcoala de Traducători de la Toledo au fost de acord cu sintagma "goţii sunt totuna cu geţii", iar de aici urmările de rigoare. Ce bine ar fi fost ca şi dacii, daco-geţii să fi cunoscut scrisul încă din acele vremuri, precum egiptenii sau alte naţii, situaţie în care istoriile s-ar fi scris şi pe de-adevăratelea şi nu numai după cum dispuneau unele culte religioase, unele armate cotropitoare, chiar şi unii politicieni.
În mai puţin de 30 de minute de la intrarea în Sevilla încercam să ne găsim cât se poate mai repede hotelul unde aveam o rezervare a unui apartament cu 3 camere, în Avenida Republica Argentina. În mare grabă ne alegem fiecare câte o cameră, ne schimbăm echipamentul de drum, ne spălăm în grabă de praful autostrăzilor şi coborâm în stradă. Abia acolo observăm că ne aflam pe malul drept al Rio Gualdalquivir, singurul râu navigabil din Spania, asemănător în multe privinţe cu Tamisa Londrei, două coloane vertebrale pentru ambele metropole. Rio Guadalquivir izvorăşte din Sierra de Segura şi îşi creşte debitul din apele unui larg bazin hidrografic ce trece prin Cordoba şi apoi se varsă în Golful Sanlucar de Barrameda. Un rio destul de important atât din punct de vedere economic cât şi turistic, motiv pentru care viaţa din oraşele mari prin care trece pulsează zi şi noapte. Noi ne oprim la Topaz Restaurante, unde sărbătorim împlinirea a 30 ani de viaţă a lui Tali, urându-i sănătate şi mult succes în activitatea ce urma să şi-o înceapă la 1 septembrie 2024 în Golful Persic, Doha - capitala statului Qatar. Trecem prin Plaza Historico, apoi prin Santa Cruz, Avenida de la Constitucion şi Plaza Nueva, după care intram în Catedrala Sfânta Maria în care regele Alfonso X îşi doarme somnul cel de veci. De precizat că până la construirea Bazilicii Sfântul Petru din Roma, Catedrala din Sevilla a fost considerată cea mai mare catedrală a lumii. Din păcate, aici, în Sevilla nu prea se înghesuia lumea să atingă mormântul regelui sau să-i aducă o floare naturală. După mai multe minute de şedere în catedrală, părăsim şi noi imensul labirint, cu sculpturile sale inegalabile, mulţumiţi şi mândri că am călcat cu picioarele locul unde îşi doarme somnul de veci un rege considerat urmaş al străbunilor noştri daci. Revenim la hotel aproape de miezul nopţii, după ce am mai vizitat şi La Macarena, Insula Magică, Triana, precum şi alte locaţii mai noi, La Sevilla Romantică, La Sevilla Iluminada, locuri istorice sau moderne, unde vizitatori din toată lumea se înghesuie să-şi adune noi informaţii despre Sevilla, oraş de aproape un milion locuitori şi cu o istorie, un prezent greu de egalat.
Vasile Tabără
Senior editor
(Va urma)
Citiţi şi:
- Călători prin Europa, făra viză Schengen. Pe urmele strămoşilor (10)
- La scăldat, în Marea Mediterană (13)
- Producţii agricole terestre, pe soluri stelare, miracolul spaniol (14)
- ASPE, oraşul spaniol tot mai căutat de către străini (11)
- Azi, Cleopatra Lorințiu, lansare la Ambasada României în Spania. Alături de ea, Mihaela Țărmure, de la Editura Charmides
Adaugă comentariu nou