Palatul Westminster = Palatul Parlamentului (22)

Palatul Westminster, principala reşedinţă a monarhilor Angliei medievale, reprezintă o clădire din vremea Renaşterii, capodopera arhitectonică în stil gotic, în care au avut loc nu mai puţin de 39 încoronări, la care merită să mai adăugăm şi funeraliile prinţesei Diana. Acest palat a fost construit pe vremea lui Eduard Confesorul, extins de William Cuceritorul, iar de la mijlocul secolului al XIII-lea a devenit palat regal, tocmai în vreme ce în Spania a ajuns la domnie regele Alfonso X de Castilla, supranumit El sabio, adică Înţeleptul (1252 - 1284) cel care se consideră urmaşul regelui dac Deceneu, iar în pagini întregi din opera sa vorbeşte despre un regat "fabulos şi îndepărtat, Dacia, cel din care au purces geţii şi goţii ca să cucerească lumea, vorbeşte despre enigmaticul Zalmoxes, înţelept în filozofie, despre regele Burebista, cel care le-a luat pământurile germanilor", rege spaniol care a lăsat explicit în cărţile sale ideea de a duce mai departe gloria strămoşilor lui daci.

Ansamblul arhitectonic vizitat, Westminster Abbey, a avut şi funcţia de palat regal, funcţie îndeplinită până în anul 1530, când în urma unui incediu regele Henric al VIII-lea şi-a mutat curtea în Whitehall Palace, ca din anul 1550 Capela St. Stephen să găzduiască şi primele şedinţe ale Camerei Comunelor, astfel încât clădirea să îndeplinească şi funcţia de sediu al Parlamentului Britanic. În anul 1834 clădirea este cuprinsă de un alt incediu devastator în urma căruia a fost aproape nimicită, supravieţuind doar Westminster Hall, Jewel Tower, cripta şi claustrul Capelei St. Stephen. Între anii 1840 şi 1860 s-a reconstruit aproape tot, însă în stilul neo-gotic, de inspiraţie victoriană, tocmai pentru a fi în deplină armonie cu Westminster Abbey, aflat vis-a-vis. Ceva mai târziu, prin 1941, Camera Comunelor a fost şi ea distrusă, însă nu de vreun incediu ci de bombardamentele germane din cel de-al doilea Război Mondial, însă şi aceasta a fost refăcută între anii 1948 - 1950. Iată deci un edificiu arhitectural de neegalat în restul lumii, ocupând o suprafaţă de peste trei hectare, cu 11 curţi interioare, peste 1.100 de încăperi, 100 de scări şi 31 de lifturi. Faţada principală are o deschidere doar spre malul Tamisei în lungime de aproape de 300 de metri. În partea de nord a complexului arhitectural se afla faimosul Turn cu Ceas (Clock Tower) de aproape 100 de metri înălţime, cunoscut în mod cu totul eronat, sub titulatura de Big Ben, deşi oficial numele său este de Elisabeth Tower, cu precizarea ca fostul Stephen Tower Big Ben nu este altceva decât clopotul ceasului în greutate de aproape 14 tone, cel care sună, la fiecare oră fixă şi difuzată obligatoriu în direct la BBC. Al doilea turn, ceva mai puţin faimos, este Victoria Tower (1858) care a avut rolul de intrare regală în incintă, că astăzi să adăpostească Arhivele Parlamentului. Un mic amănunt este bine de reţinut în cazul acestui turn, anume acela de a observa că în vârful lui, dacă flutura drapelul Marii Britanii înseamnă că lucrările Parlamentului se afla în plină desfăşurare. Jewel Tower, una din cele mai vechi părţi ale complexului arhitectural a fost construit în anul 1365, în timpul domniei lui Eduard al III-lea, astăzi adăposteşte Tezaurul Marii Britanii. Din anul 2013 cele trei nivele ale turnului adăpostesc diferite expoziţii de mare însemnătate, precum şi alte întâlniri culturale. Alte informaţii despre Parlamentul Britanic se referă la componenţa acestuia, respectiv Camera Comunelor, care are un număr de 650 reprezentanţi şi respectiv Camera Lorzilor, care are 2 arhiepiscopi şi 24 episcopi ai Bisericii Anglicane şi 692 de membri ai nobilimii britanice. Dintre aceştia doar 92 îşi păstrează locul pe viaţă. În timpul sesiunilor parlamentare, din octombrie şi până în iulie, se spune că accesul publicului la şedinţe este liber. În timpul sesiunilor parlamentare din luna octombrie şi până în luna iulie, participarea în ambele camere pentru dezbateri este de asemenea posibilă. La deschiderile sesiunilor parlamentare se precizează că poate participa şi regele, bineînţeles dacă sănătatea îi permite. Mai merită să fie reţinut şi faptul ca Palatul Parlamentului britanic face parte din patrimoniul mondial UNESCO.

Cu toate că ziua aproape că se amestecă cu noaptea dar şi cu ceata densă ce se ridică din Tamisa, am mai dorit să mai efectuăm o vizită în prima mea zi de şedere la Londra, însă în cele din urmă am renunţat, convins fiind că şi mâine mai este o zi în care să continuăm vizite la principalele zece obiective de mare valoare naţională şi intenationala, cum ar fi British Museum, St. Paul's Cathedral, History Museum, Victoria & Albert Museum, Army Museum şi multe altele. Eu mă întorc la hotel, unde mă aşteaptă o cameră rece şi zgârcită în dimensiuni şi volum, iar Tali la micul lui apartament închiriat în cartierul de nord al Londrei, Totthenham, unde îl aştepta prietena lui, cu care urmează a se căsători în prima decadă a lunii februarie 2025, la Abu Dhabi, capitala Emiratelor Arabe Unite.

Vasile Tabără

Senior editor

(Va urma)