Sfinţirea Bisericii Greco-Catolice „Buna Vestire” din Bistriţa

Sărbătoarea oferită bistriţenilor de Parohia Greco-Catolică „Buna Vestire” a început în jurul orei 9.30, când peste 450 credincioşi, 45 preoţi, în frunte cu episcopul de Cluj-Gherla – Florentin Crihălmeanu şi episcopul Alexandru Mesian de Lugoj au pornit în procesiune de la Biserica Evanghelică către Biserica Greco-Catolică „Buna Vestire”.
Episcopii Florentin şi Alexandru au oficiat slujba de sfinţire a bisericii în exterior prin stropirea cu apă sfinţită şi prin ungerea cu Sfântul şi Marele Mir. Apoi, înalţii ierarhi, preoţii şi credincioşii au participat, în incinta sfântului lăcaş, la sfinţirea acestuia, după ce în prealabil, în masa Sfântului Altar, au fost introduse moaştele Sfântului Anton de Padova şi a Sfintei Rita din Cascia. De asemenea, în masa Sfântului Altar a fost aşezat un Hrisov, în numele Celei de o fiinţă şi de o viaţă făcătoarei şi nedespărţitei Treimi. Afară, pe scena amenajată, în prezenţa a peste 3000 credincioşi, a fost oficiată Sfânta Liturghie, la care cuvântul de învăţătură a fost rostit de episcopul Florentin. Înaltul ierarhi, legat sufleteşte de Bistriţa (a fost inginer la IUT), a vorbit despre trecutul istoric al Bistriţei, despre care Giovanni Botera spunea, în secolul al XVII-lea că este cel mai frumos oraş din cele şapte burguri ale vremii. Astăzi, Bistriţa a devenit un centru al ecumenismului, aici trăind alături de celelalte confesiuni, peste 2.000 credincioşi greco-catolici, Bistriţa fiind un exemplu de ecumenism.
Vorbind despre istoria comunităţii, episcopul Florentin a amintit de monseniorul Grigore Zăgrean, prelat papal, cel care a pus piatra de temelie a acestei biserici. Descifrând Pilda semănătorului, care s-a citit astăzi la Sfânta Liturghie, episcopul de Cluj-Gherla a încheiat redând cuvintele întâiului cardinal Iuliu Hossu „Credinţa noastră este viaţa noastră”.
Parohia Bistriţa a trecut, alături de întreaga biserică greco-catolică, prin perioada de clandestinitate şi persecuţie, supravieţuind în catacombe prin activitatea vrednicilor preoţi Grigore Zăgrean – protopop, Gheorghe Crişan – paroh şi a preoţilor slujitori Ioan Sângeorzan, Olimpiu Făgărăşan, Ioan Abrudan şi Teodor Costin. Prima Sfântă Liturghie, după Revoluţia din decembrie 1989, a fost celebrată la data de 16 februarie 1990, în faţa Casei municipale de Cultură de către preoţii Grigore Zăgrean, Ioan Abrudan, Zachei Raţiu, Ovidiu Coşbuc şi Teodor Costin. Apoi, Sfânta Liturghie a fost celebrată în fiecare duminică şi în fiecare zi a săptămânii, precum şi în fiecare sărbătoare de poruncă. Prin strădania părintelui protopop Grigore Zăgrean, care a demarat procedurile legale în vederea construirii unei biserici în Bistriţa, s-a obţinut, din partea Primăriei, în primăvara anului 1994, concesionarea, pentru 99 ani, a locului pe care este amplasată biserica de astăzi. Lucrările de construcţie au început la data de 12 octombrie 1994, iar în prima zi de Crăciun a anului 1998 s-a celebrat prima Sfântă Liturghie în capela de la demisolul bisericii de către preoţii Grigore Zăgrean, Ioan Ţolca şi Ioan Vasile Frişan. Lucrările de construcţie în roşu au fost finalizate prin strădania părintelui protopop Vasile Frişan, în anul 2002, iar finisajele interioare în anul 2010. La data de 20 decembrie 2009, Preasfinţia Sa Florentin Crihălmeanu, episcop eparhial de Cluj-Gherla, a celebrat prima Sfântă Liturghie în biserica „Buna vestire” din Bistriţa.
„Ziua de astăzi este o zi de mare sărbătoare şi bucurie pentru Eparhia de Cluj-Gherla, pentru Protopopiatul Bistriţa şi mai ales pentru Parohia bistriţeană „Buna Vestire”. Este ziua bucuriei, ziua împlinirii unui vis pentru care credincioşii noştri şi mulţi oameni de bună-credinţă au oferit Domnului, vreme de 20 ani, jertfă şi rugăciune. Zidirea unei biserici este lucrarea cea mai folositoare şi cea mai sfântă, a zidi o biserică înseamnă a deschide o poartă nouă a cerului şi a înălţa o casă nouă lui Dumnezeu. Biserica este, pe lângă alte definiţii, adunarea oamenilor convocată de Dumnezeu. În această zi de sărbătoare, a binecuvântării şi sfinţirii bisericii noastre, dorim să oferim lui Dumnezeu cununa de spice spirituale adunate în toţi aceşti ani de rugăciune săvârşită în paralel cu lucrările care au finalizat Casa Domnului. Mulţumim Bunului Dumnezeu că a fost cu noi în fiecare clipă şi ne bucurăm pentru această zi care va rămâne în memoria şi istoria eparhiei şi a urbei noastre acum, când se împlinesc 25 ani de la recâştigarea libertăţii bisericii greco-catolice, 20 de ani de la punerea pietrei de temelie a bisericii noastre şi 15 ani de la sfinţirea capelei de la demisol”, a spus părintele paroh, protopopul Ioan Vasile Frişan. Acesta a adresat calde mulţumiri Guvernului României pentru ajutorul acordat, prezenţa primului ministru Victor Ponta fiind o dovadă în acest sens, ministrului Doina Pană, Consiliului Judeţean - prin preşedintele Radu Moldovan, Prefecturii - prin Ioan Ţintean prefect, Primăriei Bistriţa – prin primarul Ovidiu Teodor Creţu. De asemenea, a mulţumit credincioşilor, coratorilor prin ing. Ioan Chiciudean, corului bisericii, dirijor prof. Florica Sfechiş, care a îmbogăţit şi îmbogăţeşte prin cântecele sale laudele aduse lui Dumnezeu în cadrul Sfintei Liturghii.
La sărbătoarea oferită de Parohia „Buna Vestire” au fost prezenţi şi parlamentarii judeţului: deputaţii Ioan Oltean, Stelian Dolha, senatorii Dorin Dobra, Cristian Florian, prefectul Ioan Ţintean, preşedintele Consiliului Judeţean – Radu Moldovan, primarii Ovidiu Teodor Creţu din Bistriţa şi Nicolae Moldovan din Beclean, consilieri municipali şi judeţeni, şefi ai unor instituţii din judeţ.
Episcopul Florentin Crihălmeanu a înmânat oficialităţilor prezente Diplome de Onoare şi icoane cu Sfânta Fecioară Maria. La eveniment au participat şi reprezentanţi ai celorlalte culte religioase: protopopul ortodox de Bistriţa – Alexandru Vidican, preotul evanghelic – Dieter Krauss, preotul reformat Andras Peter, protopopul romano-catolic de Bistriţa – Gered Peter.
La sfârşitul Sfintei Liturghii, credincioşilor le-au fost oferite câte o porţie de sarmale, fiind pregătite peste 6.000 de sarmale şi sticle cu apă minerală.