Spitalul Judeţean de Urgenţă, la ceas de bilanţ. Manager Gabriel Lazany: Peste 10 milioane lei au fost contractate suplimentar prin creşterea actului medical

Echipa managerială a Spitalului Judeţean de Urgenţă Bistriţa şi-a prezentat bilanţul activităţii pentru anul 2018, la sediul Palatului Administrativ, alături de managerul Gabriel Lazany, directorul medical Gabriela Deak, directorul financiar – contabilitate - Mirela Pop şi directorul administrativ Paul Szekely, fiind invitaţi preşedintele Consiliului Judeţean – Emil Radu Moldovan, membrii Consiliului de Administraţie, respectiv dr. Anca Andriţoiu – directorul executiv al DSP BN,  Ioan Stejerean – director financiar al DSP BN, Teofil Cioarbă – director CJ BN şi dr. Dănuţ Cocoi.

Din capul locului, managerul Gabriel Lazany, a precizat că Spitalul Judeţean de Urgenţă, ca organizaţie îşi desfăşoară activitatea pe piaţa concurenţială a serviciilor medicale, pe principiul eficienţei prestând servicii medicale pe care le facturează către Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate. Acesta a adăugat că  la preluarea mandatului managerial, balanţa de venituri şi cheltuieli a Spitalului Judeţean de Urgenţă era dezechilibrată, astfel că a trebuit să regândească strategia spitalului, mizând pe creşterea veniturilor, ceea ce reprezintă o provocare pentru sistemul public de sănătate.

În 2018, veniturile SJU Bistriţa au însumat 174,490 milioane lei, cu peste 59,5 milioane lei mai mult decât în 2017, în timp ce cheltuielile au reprezentat 156,605 milioane lei, excedentul fiind de 17,885 milioane lei, o premieră pentru Spitalul Judeţean. La venituri, 40% au fost realizate prin contractul cu CAS B-N – 71,123 milioane lei, 30% au reprezentat subvenţii pentru acoperirea cheltuielilor salariale, 11,9% reprezintă finanţare de la bugetul de stat (pentru UPU, Medicină Legală, Dispensar TBC, planificare familială, Medicină sportivă), la care se adaugă programe naţionale derulate prin CAS, venituri proprii, sponsorizări/donaţii, dar şi alocaţii bugetare de la Consiliul Judeţean (9%). De cealaltă parte, 74,02% reprezintă cheltuielile cu personalul, într-o cotă acceptabilă, remarca ec. Lazany, pentru că sunt spitale la care ponderea acestora depăşeşte chiar 85%, iar pentru bunuri şi servicii au mers 24% din cheltuieli.

Anul trecut, Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa a avut contractate servicii de 68,171 milioane lei, cu peste 10 milioane mai mult faţă de 2017, creşterile fiind pe fiecare categorie în parte, de la „acuţi” (plus 7 milioane lei), „cronici” (plus 400.000 lei), spitalizare de o zi (plus 150.000 lei), ambulatoriu, consultaţii (plus 800.000 lei) şi ambulatoriu paraclinice (plus 165.000 lei).

Activitatea medicală desfăşurată în anul 2018  însumează 27.851 cazuri spitalizare continuă acuți (cazuri grave, urgente, specifice unui spital de urgență); 2.921 cazuri spitalizare continuă cronici ; 205 cazuri îngrijiri paliative; 6.739 cazuri spitalizare de zi; 87.424 consultații și 26.572 servicii în ambulatoriul de specialitate;4.457 consultații și 36.135 proceduri în Baza de recuperare; 62.219 servicii paraclinice.  

Managerul Spitalului Judeţean a prezentat şi o formulă pe baza căreia se calculează suma contractabilă, în baza unor indicatori precişi, singurii factori care pot fi influenţaţi fiind durata medie de spitalizare, care trebuie să fie cât mai redusă, dar şi indicele de complexitate al cazurilor din spital. Dacă în 2017, suma contractabilă era de 42,9 milioane lei, iar în 2018 a ajuns la 46,9 milioane lei, în 2019 urcă spre 55,743 milioane lei, tocmai prin complexitatea cazurilor tratate în SJU Bistriţa şi reducerea numărului zilelor de spitalizare.

Din totalul pacienţilor externaţi din judeţul nostru, peste 74% au fost din SJU Bistriţa, cea mai mare pondere fiind şi pentru spitalizarea continuă a cronicilor sau pentru îngrijiri paliative.

         „Este clar, Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa este cea mai importantă unitate medicală din judeţ”, a concluzionat la acest capitol managerul Gabriel Lazany.

Investiţii majore la Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa

          În 2018, a fost realizat, în timp record, proiectul de reamenajare a circuitelor medicale de la parter, în vederea amplasării unui CT şi a unui RMN, o investiţie în valoare de 3,2 milioane lei finanţată de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud. Pentru că nu au existat aceste dotări, nu au fost nici spaţiile specifice necesare amplasării şi funcţionalizării acestora, proiectul incluzând crearea unui birou centralizat de internări, relocarea UPUI Pediatrie, relocarea Laboratorului de explorări funcţionale, a garderobei, dar şi realizarea unor sisteme de alarmare la incendiu, monitorizare video, instalaţii electrice, termice etc.

         Un alt proiect important vizează reabilitarea, extinderea şi dotarea Secţiei Anestezie – Terapie Intensivă (ATI) şi Unitatea de Transfuzii Sanguine UTS, în valoare de 14 milioane lei, cu finanţare de la Ministerul Sănătăţii şi Consiliul Judeţean. Investiţia prevede suplimentarea suprafeţei aferente Secţiei ATI, pentru crearea mai multor nuclee de îngrijire intensivă (5-6 paturi). Vor fi utilizate materiale bactericide, garantate pe întreaga durată de viaţă a construcţiei (de 100.000 ori mai puţine bacterii). Proiectul este în execuţie, fiind realizate lucrări în valoare de 5,2 milioane lei. La toate acestea se adaugă dotări în valoare de 5,378 milioane lei, în aparatură medicală şi echipamente de ultimă generaţie.       

Spitalul realizează venituri pe activitatea medicilor

         Managerul SJU Bistriţa a menţionat că SJU Bistriţa realizează venituri doar prin activitatea medicilor, singura activitate cuantificată şi plătită prin contracte. „În spital avem trei categorii de medici. În primul rând sunt medicii direct productivi, adică un medic care are pacienţi, are foi de observaţie, cuantificate, codificate şi facturate la CAS B-N. Ei sunt principalii producători de venituri către spital. Spitalul analizează activitatea pentru fiecare medic productiv în parte, pentru că ei au o sarcină grea, trebuie să-şi realizeze propriul salariu, după care trebuie să ţină fiecare medic trei asistente, personal auxiliar, pază, administrativ, salar de conducere. Un medic care nu realizează aceste sume este un medic care nu este profitabil”, a explicat Gabriel Lazany.

         În context, managerul SJU a precizat că legea salarizării personalului medical ar fi trebuit să ţină cont şi de performanţă, în sensul de a se asigura un salariu minim pentru fiecare specialitate, iar plusurile venind tocmai din activitatea performantă.

         Medicii din categoria suport au o activitate care nu poate fi cuantificată direct, pentru că lucrează pentru toţi ceilalţi, cum sunt de la Terapie Intensivă, Radiologie sau de la laboratoare, iar cea de-a treia categorie de medici sunt bugetarii (UPU, Medicină legală, Medicină sportivă etc.).

         La finele anului, în SJU Bistriţa lucrau 1287 persoane, dintre care 163 de medici, 623 personal sanitar mediu (asistente), 300 – personal auxiliar, 58 – TESA, 113 muncitori.

Doctor Gabriela Deak: Am reuşit să avem rezultate foarte bune. Vrem să umanizăm spitalul

         Directorul medical Gabriela Deak a precizat, în cadrul confeirnţei de bilanţ, că SJU Bistriţa a reuşit să aibă rezultate foarte bune pe parcursul anului trecut, apreciind activitatea echipei de management, a echipei medicale, dar şi a tuturor celor care lucrează în unitatea spitalicească.

         „În urma acestor eforturi s-a ajuns la o îmbunătăţire a serviciilor medicale şi a indicatorilor de performanţă specifici. Acesta este obiectivul nostru principal, oferirea unor servicii medicale de calitate pacienţilor noştri şi utilizarea judicioasă a fondurilor. Toate aceste realizări sunt posibile prin calitatea umană şi pregătirea profesională a personalului implicat în activitatea SJU Bistriţa, fiind dublate de o dotare tehnică corespunzătoare şi avansată”, a precizat dr. Deak.

         Nu în ultimul rând, aceasta a menţionat că SJU Bistriţa îşi propune furnizarea celor mai bune servicii medicale, dar şi „umanizarea spitalului”, pacienţii găsind aici „un sprijin, o mângâiere, un ajutor”.

***

Directorul financiar-contabil, Mirela Pop, a ţinut să puncteze că „fiecare leu cheltuit la Spitalul Judeţean se negociază la sânge, la fel ca într-o firmă privată”. „Sunt mândră că m-am alăturat acestui proiect. Vreau să vă asigur că, cel puţin în actuala echipă, spitalul este o firmă privată, aşa se judecă. Fiecare leu cheltuit se negociază la sânge. (...) Legenda că banul la stat se cheltuie nu ştiu cum, pot să vă spun cu mâna pe Biblie că nu este adevărat la Spitalul Judeţean şi sunt mândră de chestia asta. Să asiguraţi comunitatea că nu se cheltuie suplimentar sau favorizăm pe cineva”, a punctat Mirela Pop.