Stelian Dolha, deputat PNL: Cadastrul naţional trebuie să fie prioritate majoră a guvernării

Doamnelor şi domnilor, stimaţi colegi

La capitolul recorduri nedorite România marchează „performanţa” de a fi una dintre puţinele, dacă nu chiar singura ţară din Uniunea Europeană fără un cadastru naţional al terenurilor, fie ele agricole, neagricole sau forestiere. Simplificând lucrurile am putea spune că nu există ordine în ceea ce priveşte avuţia naţională, şi nici în ceea ce priveşte avuţia individuală, desigur cu excepţiile de rigoare. Situaţia este cu atât mai gravă cu cât în majoritatea statelor dezvoltate ceea ce România nu are în anul de graţie 2013, există şi funcţionează de peste 200 de ani.

Desigur, unii ar putea spune că responsabile pentru toată această situaţie ar fi condiţiile economice, sociale şi politice unice în care s-a aflat ţara noastră în decursul timpului, care n-au permis realizarea cadastrului naţional, aşa cum s-a întâmplat în marea majoritate a ţărilor dezvoltate. Nici ceea ce au făcut alţii n-am reuşit să conservăm foarte bine sau cel puţin să continuăm să mergem pe acelaşi tipar. În Ardeal şi Bucovina, prin 1890 guvernarea austro-ungară a realizat, cu largul suport al armatei de atunci, care includea ofiţeri geodezi, o evidenţă cadastrală, considerată un adevărat model în materie. Pentru că n-a fost întreţinută şi actualizată în timp, această evidenţă şi-a pierdut din valabilitate.

Dacă mai bine de o jumătate de secol, în România, pe proprietatea individuală nu s-a pus niciun preţ, şi implicit nici pe cadastrul naţional, lucrurile nu s-au mişcat din acest punct de vedere nici după 1989. În 1996 a apărut totuşi legea cadastrului şi proprietăţii imobiliare, numărul 7, despre care experţii spun că este apropiată prin conţinut de legile similare din Uniunea Europeană. Chiar la articolul 1 această lege vorbeşte despre cadastru, adică evidenţa tehnică, economică şi juridică a bunurilor imobiliare, ca fiind “ un sistem informaţional unitar la nivelul ţării, dar şi obligatoriu”. Se subînţelege că este obligatoriu pentru statul român care este principalul responsabil de realizarea cadastrului naţional.

De atunci, însă, cu excepţia bunelor intenţii, a unor programe secvenţiale cum ar fi cele demarate prin Banca Mondială în câteva localităţi din şapte judeţe pilot şi a unor fraze sforăitoare ale foştilor oficiali ai Ministerului Dezvoltării Regionale, împinşi la spate de Comisia Europeană, nu s-a mai întâmplat nimic. Pentru că n-au mai putut aştepta ca statul să demareze uriaşul mecanism care să pornească programul naţional de cadastrare şi întăbulare, despre care un fost ministru al dezvoltării aprecia că ar costa mai bine de 500 de milioane de euro, unele comunităţi mici au luat pe cont propriu acest demers.

În judeţul din care vin, Bistriţa-Năsăud, mai multe comune şi un oraş s-au apucat gospodăreşte de treabă . În Măgura Ilvei, Ilva Mică, Ilva Mare şi Lunca Ilvei administraţiile au realizat în regie proprie ceea ce statul n-a putut face pentru comunităţile lor. Este vorba însă de comune relative înstărite, care au reuşit să facă acest efort financiar, deloc de neglijat, pentru că au plătit chiar şi o jumătate de million de euro pentru o asemenea lucrare. Şi oraşul Bistriţa va fi primul din ţară cu cadastru general realizat în regie proprie, iar lucrările au demarat deja în 2010. Dar acestea sunt excepţii. Daca statul nu finanţează cadastrul general, degeaba avem legile proprietăţii şi bune intenţii. Iar exerciţiul financiar 2014-2020 al Uniunii Europene trebuie să găsească Guvernul cu lecţiile făcute, pregătit pentru a putea absorbi pentru acest ambiţios proiect fondurile necesare.

Cu respect,

Deputat PNL Stelian Nechita Dolha