Stema oraşului Năsăud

Legislativul local năsăudean a aprobat trei din cele circa 60 de variante propuse pentru stema oraşului Năsăud. Pentru aceasta, specialiştii s-au documentat spre a alege compoziţia heraldică pentru oraşul Năsăud.

La baza alegerii mobilelor heraldice şi a pieselor heraldice folosite pentru localitatea Năsăud au stat în primul rând principiile academice şi ştiinţifice ale ştiinţei heraldice, precum şi normele stabilite pe plan naţional de către Comisia Naţională de Heraldică, Sigilografie şi Genealogie.

Potrivit acestora, în realizarea compoziţiei heraldice pentru localitatea Năsăud s-a trecut a cercetarea şi descoperirea unor eventuale însemne sigilografice din secolele trecute referitoare oraşului Năsăud ca atare.

În acest demers s-au identificat ca mobile cu reprezentare heraldică „cătana neagră”, clădirea Colegiului Naţional „George Coşbuc” şi pana de scris sau pana de scris cu călimara, iar în partea superioară acestora, deasupra scutului, o coroană regală cu trei turnuri, ce reprezintă gradul de oraş al localităţii.

Pentru respectarea celei mai importante norme heraldice stabilite de către C.N.H.G.S. de a valorifica în compoziţiile heraldice elemente de TRADIŢIE HERALDICĂ în cazul fiecărei localităţi, s-a ales ca în mobilele compoziţiei să fie această reprezentare de elemente. Un alt argument care a stat la baza alegerii acestor elemente a fost şi desfăşurarea încă a unor activităţi în incinta oraşului astăzi. Totodată, aceste mobile heraldice în maniera grafică în care sunt reprezentate au o încărcătură heraldică importantă, aceste reprezentări fiind proprii compoziţiilor heraldice încă din secolele trecute, intrând în galeria mobilelor întâlnite în compoziţii heraldice renumite.

Prin extrapolarea şi identificarea elementelor de istorie locală s-a ales ca mobilă importantă în compoziţia heraldică a localităţii Năsăud „o cătană neagră” cu un drapel ţinut în diagonală cu ambele mâini, pe care stă înscris „V.R.R.” (Virtus Romana Rediviva). Această mobilă unică face aluzie la faptul că localitatea Năsăud a fost recunoscută ca reşedinţă a Districtului Grăniceresc Năsăud în sec. 18.

O altă regulă importantă a heraldicii susţine folosirea unui număr limitat de mobile heraldice, deci, nu folosirea unei aglomerări de mobile care să nu mai respecte rigorile ştiinţifice ale heraldicii.

Pentru încărcătura reprezentării heraldice şi a ansamblului compoziţional heraldic s-a recurs şi la folosirea unor piese onorabile de prim ordin din galeria heraldicii. Este vorba despre şef (o bară în partea de sus a scutului, care reprezintă dominaţie, autoritate, înţelepciune, succese în lupte, realizări) şi bordură (o bordură în jurul scutului, reprezintă onoare, respect, cinste), dispuse în diverse maniere după stabilirea concordanţei cu mobilele compoziţiei.

Cromatica folosită în realizarea compoziţiilor heraldice respectă în aceeaşi manieră regulile de asociere a culorilor în întreaga suprafaţă de desfăşurare, dar respectă totodată şi simbolismul culorilor în heraldica românească. S-a folosit, astfel, negrul (reprezintă stabilitate, supărare), roşul/purpura (reprezintă luptă, război, confruntare sau martiraj/ reprezintă maiestate regală, suveranitate şi justiţie), azurul (albastrul reprezintă adevăr, devotament şi loialitate), şi verdele (reprezintă speranţă, bucurie, plăcere, sinceritate) pentru redarea unor elemente în mod natural. În acelaşi sens s-a mers şi pe alternarea culorilor care se pot folosi în heraldică cu metalele care sunt acceptate în reprezentările heraldice, respectiv aurul (reprezintă generozitate şi înţelepciune) şi argintul/alb (reprezintă pace şi sinceritate).

Concluzie: reprezentările şi compoziţiile heraldice alese au avut în vedere susţinerea unor elemente care să facă referire la istoria locală, tradiţia heraldică locală, toate acestea în deplină concordanţă cu activităţi prezente şi derulate astăzi în suprafaţa oraşului Năsăud, compoziţii cu mobile heraldice importante de ieri şi de astăzi.