Oraşul Năsăud are stemă nouă

Oraşul Năsăud, a cărui atestare documentară datează din anul 1245, dar, potrivit legendelor şi a datelor transmise din gură în gură – naşterea lui se pierde în vremuri nescrise…
Acum, mai exact, de vineri, 11 mai 2012, după ce a apărut în Monitorul Oficial aprobarea stemei oraşului Năsăud, în temeiul art. 108 din Constituţia României, a art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992, oraşul Năsăud, fostă reşedinţă a Districtului Grăniceresc al Năsăudului în secolul XVIII, are o nouă stemă. Aceasta se compune dintr-un scurt triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în bandă, cu un brâu undat, de argint. În partea superioară, în stânga, în câmp albastru, se află o carte deschisă, de argint. În vârful scutului, în dreapta, în câmp roşu, se află un grănicer năsăudean, de argint, cu arma la picior, văzut din faţă, grănicerul este îmbrăcat cu suman, având pe cap o pălărie cu boruri rotunde, în picioare purtând opincă. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate.
* Cartea semnifică numărul mare de academicieni ai oraşului Năsăud.
* Grănicerul năsăudean simbolizează vechii grăniceri români din Ţinutul Năsăudului, precum şi faptul că localitatea a fost recunoscută ca reşedinţă a Districtului Grăniceresc al Năsăudului în secolul XVIII.
* Brâul undat reprezintă râul Someş.
* Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş.
Aşa cum ne arată primarul oraşului, ing. Dumitru Mureşan, stema oraşului a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului României nr. 388/2 mai 2012, prim-ministru Mihai Răzvan Ungureanu, contrasemnat de Gabriel Berca, ministrul Administraţiei şi Internelor, interimar.