Studiile şi cercetările, prioritate pentru Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud
Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud are aprobat planul de activitate pe acest an de către consilierii judeţeni. Pe lângă întreţinerea şi modernizarea unor săli a muzeelor din judeţ, pe agendă se află şi tipărirea de studii şi cercetări: Revista Bistriţei, Studii şi Cercetări etnoculturale, Arhiva Someşană, Aşezare daco – romană de la Bistriţa, Nuvele inedite Ion Pop Reteganul. La capitolul Săpături arheologice şi cercetări de teren menţionăm şantierele arheologice de la Ilişua, Cetatea-Ciceului, Fântânele, Ţigău, Nimigea de Sus, pentru care s-au alocat 58.000 lei. Concursul „Debut 2013”, expoziţia Andreea Rus, Mit şi realitate – pictură, expoziţia de grafică Hans Herman – Peisaje Transilvănene, „Ambientala” (expoziţie de ceramică – sticlă), expoziţia pictură – Oniţa Mureşan, Salonul minerale, geme şi fosile, „ARTFOREST 2010” – Andezit, expoziţia de sculptură – desen Nicolae Fleissing, Sesiunea de comunicări ştiinţifice a muzeului Năsăud, Colocviile de primăvară George Coşbuc, Conferinţă - Ultimii dinozauri din Transilvania, expoziţia Itinerare – Bresle, meşteri şi meşteşugari, expoziţia - Iuliana Fabritius-Dancu – Burguri şi cetăţi transilvane, expoziţia de icoane – Fecioarele înlăcrimate ale Transilvaniei se află de asemenea între proiectele instituţiei manageriată de Alexandru Gavrilaş. Proiectul cultural – Muzeul în cetate, proiectul de cercetare – Redescoperirea Câmpiei, Serbările Bistriţei Medievale, „Formă şi dialog” – întâlniri între un scriitor şi un artist plastic, expoziţia „Cămaşa, piesă de port", expoziţia „İnvierea Domnului”, expoziţia „Academicianul Iuliu Moisil – artist plastic”, Expoziţia “Epoca bronzului din nord-estul Transilvaniei”, expoziţia “Calea ferata Prundul Bârgaului – Tihuţa 1914-1915” , proiectul “Vara – İnvăţăm altfel”, proiectul educaţional şi expoziţional “Jurnal de modă veche”, workshop-ul “Petiţionarismul de expresie latină în Transilvania tereziană, Stările ardelene, comunitaţi şi confesionalizare, petiţionari locali (1740-1780)”, expoziţia “Bistriţa tereziană în imagini şi documente”, “Supplex-ul românilor bistriţeni către împăratul Iosif al II-lea şi problematica locului de biserica greco-catolică intra muros (1783-1784)”, proiectul de cercetare - Documente latine tereziene din districtul Bistriţa (1740-1780) sunt alte manifestări la care ne invită anul acesta Complexul Muzeal.
Dintre cercetările specialiştilor amintim: Gaiu Corneliu – Registrele de socoteli ale parohiei Jelna; Gaiu Corneliu – Nordul Transilvaniei în epoca metalelor; Gaiu Corneliu – Aşezarea daco-romană de la Bistriţa; Gaiu Corneliu – Cercetări arheologice în castrul roman de la Ilişua şi investigaţii pe
limesul roman; Popan Marin – Documente latine tereziene din districtul Bistriţa (1740-1780); Popan Marin – „Geschichte der Stadt Bistritz in Siebenburgen” autor Otto Dahinten; Popan Marin - Supplex-ul romanilor bistriteni catre imparatul Iosif al II-lea si problematica locului de biserica greco-catolica intra muros (1783-1784); Popan Marin – Tradiţia învăţământului latin în Bistriţa, Rădulescu Gabriela - Cetăţile din judeţ, Prahase Mircea – Amintiri din ţara Năsăudului.
Citiţi şi:
- Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, porţi deschise spre cunoaşterea istoriei
- Sesiune de comunicări ştiinţifice – „Locuri ale memoriei în spaţiul urban”
- Conferința: „Privilegiu și emancipare. Petițiile românilor din suburbii către Sfatul orașului Bistrița în perioada tereziană târzie și în cea iosefină (1770 – 1784)”
- TRANSILVANIA VĂZUTĂ DE IOSIF AL II-LEA ÎN CĂLĂTORIILE DIN ANII 1773, 1783, 1786
- Muzeul Judeţean continuă munca de cercetare
Comentarii
Nimic despre Sectia de Stiintele Naturii a muzeului Judetean, care cu cativa ani in urma se remarca prin studii si cercetari in domeniul florei, competitive sub aspect stiintific cu cele mai bune din tara. Aceasta sectie ar trebui revigorata valorificad pe langa traditie si potentialul disponibil la nivelul judetului. Este vorba de Parcul Dendrologic de la Arcalia, care dupa abandonarea activitatii de catre UBB Cluj a ramas fara obiectul muncii. Ar fi bine ca activitatea de acolo sa fie preluata de Muzeul Judetean care sa valorifice Parcul Dendrologic atat ca muzeu botanic deschis publicului, cat si ca baza de cercetare in domeniul stiintelor naturii.
Adaugă comentariu nou