“Ținutul haiducilor” are cu ce!
- View the full image
-
View the full image
Primar Chiuza, Grigore Bradea
Cu evoluție peste așteptări și trecere pe măsură, Figa și Băile sale construite din sarea și nămolul zonei sunt, dincolo de orice, exemple că – mai ales atunci când resursele naturale te ajută - se poate. Aminte au luat nu doar administrații din alte județe implicate aici în schimburi de experiență, ci și autorități locale învecinate, impulsionate de zestrea similară cu care le-a hărăzit natura. Parte din “Ținutul haiducilor” - zonă cu istorie, tradiție, cultură și mijloace – acestea și-au unit forțele într-un Grup de Acțiune Locală cu țintă spre fondurile europene în stare să scoată din anonimat trasee , obiective, turismul agro și serviciile de agrement posibil a fi accesate aici. 13 primării din Bistrița-Năsăud, încurajate de agenți economici cu viziune au simțit potențialul și au acționat, punând la cale o strategie de dezvoltare care mizează tocmai pe exploatarea la adevărata valoare a resurselor din teritoriu. Chiuza - cu Săsarmul și nămolurile terapeutice sărate existente pe relația Valea Slatinii – e una dintre ele. Oportunități există, și aici, slavă Domnului! Și nu sunt singurele. Izvorul cu apă sărată și Lacul Slatinei – comuna Căianu Mic, puțul salin Dumbrăvița (Spermezeu) sunt oportunități similare cu cele de la Figa, pretabile la asemănătoare amenajări balneare. Nu în concurență, ci în completarea a ceea ce s-a ridicat la Figa “din nimic”, bogățiile solului, adesea ignorate în caracteristicul stil românesc , pot fi mană cerească pentru comunități întregi de oameni pe care practica ultimilor 25 de ani i-a învățat că aici, la noi, nimic nu merge, fie că vorbim despre industrie, fie că ajungem la agricultură sau turism. Devenite profitabile la scurt timp după creare, Băile Figa au, dincolo de eficacitatea demonstrată cu cifre și cu bani, meritul de a fi demonstrat exact contrariul: bugetul întregit al orașului de pe Someș, conturile crescânde ale micilor întreprinzători încrezători într-un proiect început în note de scepticism, localnicii care s-au ales între timp și cu asfalt, și cu piață de desfacere la produsele din propriile gospodării – toate sunt exemple că recunoașterea propriei valori și exploatarea corespunzătoare a acesteia pot aduce plusuri semnificative unui public obișnuit programatic să creadă că aici nimic nu se poate, în timp ce se uita sistematic la alte nații cum turismul profitabil, agricultura chiar, cresc și în piață seacă. Și chiar dacă nu vor cunoaște dezvoltarea din “capitală”, adică de la Figa, Chiuza, Săsarm, Căianu Mic și resursele lor naturale – căci există aici resurse de sare neexploatate încă, dar și ape minerale bicarbonatate sau clorosodice (pe care le mai găsim la Târlișua, Figa, Dumbrăvița) - nu pot fi decât diversificări binevenite pentru călătorul prin “Ținutul haiducilor”, cel căruia n-are cum să-i șadă bine decât cu drumul…
Citiţi şi:
- A fost semnat contractul pentru “Ţinutul Haiducilor”
- G.A.L.-ul Ținutul Haiducilor a fost selectat pentru finanţare
- Resursele naturale dau tonul dezvoltării turismului în „Ţinutul Haiducilor”.
- Prima sesiune din 2014 pentru cereri de proiecte în “Ţinutul Haiducilor” expiră la jumătatea lui martie
- Proiecte pentru “Ţinutul Haiducilor”
Adaugă comentariu nou