Toată suflarea din Braniștea așteaptă sezonul cireșelor

Cu două mari sărbători dedicate recoltei, organizate an de an la Măluț și la Cireșoaia, toată suflarea comunei Braniștea se pregătește cu ardoare pentru debutul sezonului cu fructe care fac locurile celebre în țară și în lume. Dacă le va umbla vremea, așa cum spune vorba din popor, pomii ce poartă numele Cireșoaiei nu mai au mult până să rodească, spre deliciul consumatorilor de pretutindeni. Deși previziunile privitoare la recolta anului 2016 sunt deocamdată premature, certitudinile, dacă vor fi să apară, vor veni abia peste vreo două - trei săptămâni, ne-a declarat primarul Martonos Tamas. Oricum, fructele specifice lunii lui florar nu-s, de regulă, nici foarte multe, nici foarte căutate, adevăratul potențial al zonei urmând să se arate cu desăvârșire în iunie, când se fac soiurile cele mai multe și cele mai gustoase. Atunci, oamenii locului își vor vedea răsplătite eforturile depuse pentru întreținerea livezilor – căci unii au accesat chiar fonduri europene pentru asta – odată cu bilanțul realizat după umplerea cu cireșe a TIR-urilor ce iau drumurile țării sau pe cele ale străinătății să încânte lumea cu diversitatea de soiuri, cu deliciul încântător gustativ și vizual – căci culorile sunt felurite.

Cireşarii
În satul cu nume de poame sângerii nu există gospodărie, nu există casă fară măcar un cireş în curte, nu există familie care să nu aibă, undeva, o livadă. Producători găseşti aici la tot pasul (unii - peste o sută - organizaţi cu fonduri europene) şi, cu voia lui Dumnezeu, dacă vremurile au răbdare şi ţin cu ei, vara, într-un sezon ca cel care stă să înceapă, lumea e toată a lor. Cireşarii trăiesc în jurul a 500 astfel de cămine, iar rodul muncii lor e gustat şi recunoscut în ţară şi peste hotare, căci TIR-uri încărcate pleacă de aici spre pieţele din România şi spre consumatorii din Republica Moldova, Ungaria, Italia, Spania, Rusia, Ucraina şi aşa mai departe, după specificul cererii din fiecare an. Pentru ultima duminică din iunie, când se ţine, parcă de când lumea şi pământul, marea sărbătoare a recoltei, toată suflarea din sat se mobilizează să-şi primească oaspeţii aşa cum se cuvine şi adună cireşele proaspete, numai bune de ademenit vizitatorii, pentru a le pune pe masă. Poarta abundenţei e deschisă pentru toată lumea în schimbul unui preţ stabilit de autorităţi. Aşa, din fructe cu tonele, din zecile de soiuri, din duiumul de culori, se poate înfrunta oricine. Pe săturate.