Un bust Alexandru Misiuga - în faţa hotelului „Coroana de Aur”

Lun, 05/25/2015 - 13:17

Teatrul de Vară Bistriţa a fost, în cadrul Festivalului „Mărul de Aur”, gazda lansării volumului „Baronul umorului pe... şleau”, reeditare a volumului „Umor pe... şleau. Cronici rimate”, apărut în 2009, cu un mic adaos din partea editorului – Vasile Iuga de Sălişte. Cartea păstrează, în mare parte, structura primei ediţii, inclusiv cuvântul scriitorului Olimpiu Nuşfelean, inserându-se un portret complet al Baronului Misiuga, precum şi câteva fotografii care ilustrează activitatea culturală a acestuia.
Cartea, apărută la Editura Societăţii Culturale Pro Maramureş „Dragoş Vodă”, a fost lansată de către prietenii apropiaţi ai epigramistului – Alexandru Câţcăuan, Dorel Cosma, George Corbu (preşedintele Uniunii Epigramiştilor din România), în prezenţa soţiei acestuia – Victoria Misiuga şi a fiului – Adrian Misiuga. În acest cadru, pentru toate realizările pe care le-a făcut pentru judeţul nostru (Castelul Dracula, Hotel „Coroande Aur”, hotel „Hebe” Sângeorz Băi), cei prezenţi au propus administraţiei locale şi judeţene amplasarea unui bust Alexandru Misiuga în faţa hotelului „Coroana de Aur”, care să fie inaugurat la ediţia următoare a „Mărului de Aur”. Astfel, Baronul umorului românesc ne va putea privi de pe un soclu din faţa ctitoriei sale, acolo unde îşi petrecea fiecare dimineaţă, în salonul „Dracula”.

Comentarii

25/05/15 13:59

Vizitator

Toate bune si frumoase. Dar pe cand un bust al Profesorului Livius Gubesch in Parcul Dendrologic al Colegiului National Liviu Rebreanu din Bistrita, realizat de zeci de generaţii de elevi sub îndrumarea şi controlul exigent al distinsului profesor de biologie. Trebuie stiut ca parcul este o adevărată comoară care cuprinde o mare diversitate de specii şi varietăţi botanice din flora indigenă şi exotică. De altfel, intr-o lucrare intitulata „Parcul dendrologic al Liceului nr. 1 din Bistriţa-mijloc important în predarea lecţiilor de botanică”, aparuta in revista Natura, seria biologie-anul XIX,nr. 2 1967, insusi profesorul Gubesch mentiona urmatoarele: „În alcătuirea acestui parc dendrologic am ţinut seama de specificul şi volumul de cunoştiinţe care sunt predate elevilor, conform programei, iar pentru ridicarea valorii sale ştiinţifice, estetice şi pentru studiul biologiei plantelor, în afara clasei, au fost plantate mai multe specii, procurate de la INCEF Simeria, Staţiunea horticolă Timişoara, Staţiunea „Mihai Viteazu” din Turda, G.A.S. Aiud, Grădina botanică din Cluj, I.C.H.V. Bistriţa; serele sfatului popular orăşenesc, de la părinţii elevilor prin donaţie şi din flora spontană. Astfel, acest parc conţine în momentul de faţă 185 specii şi 33 de varietăţi de plante lemnoase, grupate în 36 familii, care aparţin la trei ordine de Gymnospermae şi 15 de Angiospermae. Dar, în afară de speciile lemnoase, mai cultivăm şi 26 specii de plante ierboase şi suculente, unele care cresc în anumite medii ecologice şi altele de importanţă deosebită în demonstrarea evoluţiei şi a legăturii ce există între unităţile sistematice. De asemenea a fost completat cu 5 specii de palmieri, care trăiesc pe diferite continente. Fiecare plantă este etichetată cu tăbliţe emailate, pe care este scrisă numirea ştiinţifică, populară şi aria de răspândire. În felul acesta, speciile pot fi citite de la distanţă şi însuşite cu uşurinţă”.
De aceea, Parcul Dendrologic ar trebui sa poarte numele celui care alaturi de generatii de elevi a trudit statornic la edificarea lui. Ba mai mult, in Parcul dendrologic „Prof. Livius Gubesch” ar trebui sa fie dezvelit un bust al profesorului, care sa aminteasca bistritenilor de cel care prin munca sa le-a lasat in inima orasului o insula de curata si desavarsita puritate, sanatate, si bucurie.