Un proiect sprijinit de Consiliului Judeţean: „AVATAR NONVIOLENŢĂ”

Bătaia nu e ruptă din răi, iar “violenţa poate fi prevenită dacă refuzăm că ea să rămână ascunsă” (Reprezentantul UNICEF în România). Pentru a scoate la iveală violenţa, este necesar să o cunoaştem şi să o recunoaştem, atât că problemă de sănătate publică, cât şi ca problemă socială. Comportamentul agresiv este un factor de risc pentru sănătate cu consecinţe imediate şi pe termen lung, în plan fizic, mental şi emoţional. Violenţa poate conduce la moarte şi este una dintre principalele cauze de deces la vărsta adolescenţei. Violenţa ne costă pe toţi - cheltuieli pentru îngrijiri medicale şi sociale, pierderi materiale.
Violenţa şcolară este doar o formă a “violenţei de toate zilele” şi înregistrează o creştere continuă în întreaga lume. România este “campioană europeană” la violenţa verbală sau fizică împotriva colegilor de şcoală şi, asemeni modelului European, înregistrează o exacerbare la nivelul învăţământului gimnazial şi liceal, cu frecvenţă maximă in jurul vârstei de 15 ani. Agresivitatea fizică este manifestată de aproape un sfert dintre elevii români şi este de doua ori mai mare la băieţi.
În general, violenţa şcolară este mai frecventă în zonele urbane dificile, periferice şi “acolo unde sărăcia este la ea acasă”. În plus, adolescenţii agresivi provin, de regulă, din familii în care părinţii sunt ei inşişi agresivi, iar metodele disciplinare sunt neadecvate, deseori brutale. Alţi factori favorizanţi din mediul familial pot fi: divorţialitatea, şomajul şi venitul mic, condamnările şi munca la negru, religiozitatea scăzută, climatul socio-afectiv şi moral perturbat de certuri şi violenţă domestică.
Violenţa şcolara este favorizată şi de caracteristici individuale: aspecte constituţionale ce ţin de zestrea ereditară şi de structura neuro-psihică (debilitate mintală, hiperemotivitate, etc); unele particularităţi ale personalităţii (tulburari de caracter sau atitudini negative formate sub influenţa unor factori din mediul social), alcoolism, imoralitate, antecedente penale. În plus, violenţa şcolară se corelează cu un randanent şcolar scăzut.
O mare influenţă asupra violenţei şcolare o are mediul social, capabil “să inducă, să stimuleze şi să întreţină violenţa şcolară”: situaţia economică, slăbiciunea meacnismelor de control social, inegalităţile sociale, criza valorilor morale, mass-media, disfuncţionalităţile din sistemul de educaţie, lipsa cooperării între instituţii şi lipsa unor intervenţii multidisciplinare. De remarcat rolul deosbit pe care îl are mass-media care, prin difuzarea unor scene de violenţă, poate propaga atitudini disociale şi antisociale, cu un impact maxim la preadolescenţi şi adolescenţi.
Manifestarea violenţei în şcoli este influenţată şi de mediul psiho-social din comunităţile şcolare. Astfel, mediul şcolar este neprielnic violenţei dacă: este cald, prietenos şi încurajator; recompensează învăţarea şi susţine învăţarea activă; promovează cooperarea şi mai puţin competiţia; oferă susţinere şi facilitează comunicarea deschisă; încurajează activităţile creative; aplică proceduri şi regulamente care interzic pedeapsa fizică şi promovează interacţiunea non-violentă; asigură oportunităţi egale şi participarea la luarea deciziilor; dezvoltă legăturile dintre şcoală şi familie, prin implicarea părinţilor... Cam aşa ar arăta o “şcoală a nonviolenţei", un avatar şi o provocare pentru toţi: elevi, profesori, părinţi, comunitate.

Dr. Corina Ernst
„Avatar Nonviolenţă” este un proiect sprijinit financiar de Consiliului Judeţean Bistriţa Năsăud