30 ianuarie - Ziua Internațională a Nonviolenței în școli

Ziua Internațională a Nonviolenței în școli a apărut în anul 1964, ca o iniţiativă de pionierat, mondială, neguvernamentală, neoficială, independentă şi voluntară, care se desfaşoară acum în şcoli şi centre de educaţie din întreaga lume. 30 ianuarie - ziua comemorarii lui Mahatma Gandhi - este prilejul promovării educaţiei permanente în şi pentru armonie, toleranţă, solidaritate, respect pentru drepturile omului, nonviolenţă şi pace.
Preocuparea pentru “siguranţă în mediul şcolar” a devenit oficial o problemă politică în anul 1997, în urma unei întâlniri organizate de Comisia Europeană. Odată ce experţii au recunoscut importanţa acestei probleme, mobilizarea împotriva violenţei în şcoli a devenit, în mod constant, un obiectiv politic la nivel naţional şi internaţional.
Conform UNICEF, violenţa în şcoală este „orice formă de manifestare a unor comportamente precum: exprimare inadecvată sau jignitoare; bruscare, împingere, lovire, rănire; comportamente care intră sub incidenţa legii (viol, consum/ comercializare de droguri, vandalism, furt); ofensa adusă statutului/ autorităţii cadrului didactic; comportamentul şcolar neadecvat (întârzierea la ore, părăsirea clasei în timpul orei, fumatul în şcoală şi orice alt comportament care contravine regulamentului şcolar în vigoare)”.
Comportamentul agresiv este un factor de risc pentru sănătate, motiv pentru care, prin programul de evaluare a stării de sănătate a copiilor şi tinerilor din România, se evaluează magnitudinea şi gravitatea violenţei în rândul elevilor. Astfel, rezultatele sintezei naţionale din anul 2014 (care include şi reflectă situaţia din judeţul nostru) arată că:
- media naţională a agresivităţii elevilor este în creştere (ajungând la 23,13% pentru liceeni);
- mai mult de 10 din 100 de elevi s-au bătut în incinta şcolii;
- aproape cinci din 100 de elevi au purtat arme diverse (de apărare sau atac) şi aproximativ doi din 100 de elevi au purtat arme la şcoală;
- agresivitatea fizică a fost înregistrată atât la fete cât şi la băieţi, iar raportul fete/ băieţi a fost de aproape 1/3;
- frecvenţa agresivităţii fizice este maximă în jurul vârstei de 15 ani şi scade spre clasele terminale de liceu, la ambele sexe;
- tendinţa frecvenţei adolescenţilor cu comportament agresiv, în perioada 2005-2014 este marcat ascendentă (cu o prognoză de 30,14 % pentru anul 2015) şi se încadrează într-o tendinţă mondială de exacerbare a violenţei.
Aceste rezulatate denotă carenţe în politicile anti-violenţă în şcoli şi în măsurile de securitate, iar reducerea agresivităţii pe masura cre;terii nivelului de şcolarizare, evidenţiază importanţa educaţiei în modelarea comportamentală. Şcolii îi revine principalul rol de a contura tipare comportamentale pozitive, prosociale, în condiţiile în care, familia poate fi uneori ea însăşi un factor de risc, prin actele de violenţă domestică.
Violenţa şcolară este doar una dintre manifestările violenţei cotidiene, prezentă şi ea mult prea frecvent la ştiri, pe internet, în filmuleţe realizate de elevi (când îşi bat joc de profesori sau de alţi colegi)… Un alt fel de a privi violenţa este reflectat în “portretul” creionat de voluntarii asociaţiei Ascendent, elevi ai Liceului Teoretic Sanitar implicaţi în proiectul “Avatar nonviolenţă”: “VIOLENŢA este neagră, are gust acru şi amar şi miroase a frică, fum şi sânge. Pentru a se amuza, VIOLENŢA ucide, jigneste şi loveşte. Fericirea, calmul, educaţia şi vigilenţa sunt inamicii VIOLENŢEI, iar durerea, aroganţa şi răutatea sunt prietenii ei. VIOLENŢA ţine durerea, problemele şi temerile interioare într-un loc secret; se simte bine în omul vulnerabil şi urăşte omul calm, puşcaria şi centrele de educare. Teama, lovitura şi durerea altora, sunt cele mai mari succese ale VIOLENŢEI, iar iubirea, dreptatea, poliţia şi reeducarea sunt cele mai mari eşecuri ale ei. De aceea, violenţa ne sperie, ne face să ne simţim atacaţi şi să ne pierdem speranţa în omenire.”
Fără a avea alt motto, mesajul acestei zile este de a modela întreaga noastra educaţie şi de a ghida gândurile, dorinţele, cuvintele şi acţiunile noastre spre nonviolenţă, în şi dincolo de porţile şcolii.

Dr. Corina Ernst,
DSP BN – Compartimentul Evaluarea şi Promovarea Sănătăţii