Unicat în Bistriţa-Năsăud. Aronia de Chiraleş, marca Radu şi Lizuca

          Într-o zonă încărcată de istorie (pe aici s-a dat în urmă cu aproape un mileniu bătălia ce l-a avut ca erou principal pe voivodul Osul, cum afirmă preot-prof. Nicolae Feier într-o monumentală lucrare) şi de fenomene neobişnuite (în apropiere au aterizat, în urmă cu 44 de ani, extratereştrii) se află o cultură inedită, credem, pentru Bistriţa-Năsăud. Este vorba de aronia, un arbust de foioase din familia rosaceae, originar din America de Nord şi care a prins rădăcini în Europa şi mai apoi în România. Aşadar, la Chiraleş, în Bărcul străjuit de pârâul Lechinţa şi apa Şieului fiinţează ferma de aronia, proprietar fiind Radu şi Lizuca Moldovan.

          E o afacere de succes şi totul s-a datorat întâmplării. Radu Moldovan, un om cu idei, harnic şi întreprinzător, ne spune întreaga poveste a acestei culturi înfiinţată pe un teren propriu, cultură care dă fructe folosite în industria farmaceutică sau la prepararea sucurilor ori dulceţurilor. „Întâi am vrut să cultiv goji, dar am văzut pe internet că, cineva, oferă aronia. Nu ştiam mare lucru despre acest arborete de foioase. Am cumpărat la început, în urmă cu nouă ani, 100 de bucăţi. M-am documentat, teren am avut şi în anul următor mi-am extins plantaţia. Din Germania am cumpărat 500 de bucăţi şi astfel am devenit un lucrător şi un tehnolog pe o plantaţie de aronia. Terenul fermei este deosebit de fertil, dar, totuşi, trebuie întreţinut. Poate mă întrebaţi cu cine muncesc, fiindcă suprafaţa de aproape un hectar necesită o gamă variată de lucrări. Răspund simplu: cu familia, iar în campania de recoltare, la sfârşitul lunii august şi în luna septembrie, cu familia lărgită, cu prieteni, cu vecini. Recoltarea se face numai manual (sunt utilaje cu multe mii de euro, dar încă nu ne permitem aşa ceva), la fel cum şi lucrările de întreţinere. Tăieri, fertilizări, irigat (mai ales în zilele secetoase, cum este şi acum) sunt lucrări pe care le facem în familie. Soţia, în timpul disponibil, băiatul, student la inginerie aerospaţială, împreună cu mine, aceasta este toată forţa de muncă”, a spus Radu Moldovan.

          - Să vorbim şi despre producţie şi foloasele fructelor de aronia.

- Din anul patru am intrat pe producţie. În urmă cu doi ani am recoltat 1300 kg, anul trecut doar 850. Acum, mă aştept la o producţie bună mai ales de pe tarlalele irigate. Seceta ne afectează şi pe noi.

          - Ce faceţi cu producţia după recoltare?

          - În primul rând, producem un suc special care se îmbuteliază (încă noi nu dispunem de o staţie proprie de îmbuteliere), pe care îl oferim spre vânzare. Rezultă un suc fără adaos de zahăr, presat la rece şi pasteurizat, un adevărat medicament natural folosit pentru creşterea imunităţii, reglarea tensiunii, diabet etc.

          Radu şi Lizuca continuă experimentele. Au mai făcut un suc la care au adăugat măr şi gutui, apoi aronia este folosită la prepararea ceaiurilor. Aşadar, aronia, descoperită în Canada, trecând prin Germania, a ajuns şi în Chiraleş, acolo unde doi întreprinzători au devenit, prin ceea ce fac, doctorii naturali ai celor ce beneficiază de produsele aronia.