Vacanţa, între relaxare şi precauţie

Dacă v-aţi planificat o minivacanţă în natură sau o ieşire la iarbă verde în zilele următoare, luaţi în considerare un detaliu care v-ar putea distruge liniştea şi buna dispoziţie: muşcatura de căpuşă. Pe lîngă disconfortul generat, muşcăturile pot degenera în boli grave.
Căpuşele sunt un grup de artropode parazite care parazitează vertebratele prinzîndu-se de animale (rozătoare, câini, pisici, păsări) sau de oameni, hrănindu-se cu cu sîngele gazdelor. Dacă nu sunt îndepărtate, populează o singură gazdă timp de mai multe zile. Sunt insecte mici şi plate, care trăiesc în zonele împădurite sau pe cîmpii, în zonele cu iarbă înaltă şi arbuşti. O parte din căpuşe nu transmit boli şi nici nu determină apariţia unor probleme grave de sănătate gazdei. Altele însă, reprezintă principalul vector al bolii Lyme (denumire a bolii care vine de la localitatea Lyme din SUA unde a fost pentru prima dată descrisă în anul 1975, în cadrul unei izbucniri epidemice legate de muşcăturile de căpuşă) sau a unui tip particular de meningoencefalita (encefalita de capuse).
În Europa, bolile transmise de căpuşe la oameni sunt: encefalita de căpuşe, boala Lyme (borelioză), febra recurentă, febra hemoragică Crimeea-Congo. In Romania capusele specifice zonei transmit boala Lyme. Cele mai multe cazuri de “muscaturi” apar primavara si vara (pana tarziu, spre toamna). Riscul de a fi muscat este mai mare atunci când practicaţi activităţi în aer liber, cum ar fi camparea în natură, drumeţii, ciclism, alpinism, pescuit sau vânătoare. Dacă vizitaţi o zonă în care există căpuşe infectate, asiguraţi-vă că ştiţi cum să preveniţi şi să detectaţi muşcăturile de căpuşă.
Printre simptomele bolii Lyme se numara: febră, frisoane, dureri musculare, dureri de cap, dureri articulare, pete roşii şi mâncărimi la nivelul pielii, paralizia temporară a unei părţi a feţei. Erupţiile cutanate apar la 70-80% dintre persoanele muşcate, uneori după o întirziere de 3-30 zile (media este de aproximativ 7 zile). Ele pot apărea în orice zona a trupului şi se extind treptat, pe o perioada de cîteva zile, avînd aspectulul unei “ţinte” şi pot ajunge pîna la 30 cm. În zona acestor erupţii se simte căldura la atingere dar rareori mîncărimi sau durere.
Riscul de infecţie este mai mic atunci când căpuşa este detectată şi îndepărtată imediat. Deoarece sunt foarte mici şi, de obicei, muşcătura lor nu este dureroasă, căpuşele pot trece uşor neobservate pe corp. De aceea, după ce aţi vizitat locuri în care pot exista căpuşe, este important să vă controlaţi cu atenţie, pe dumneavoastră, pe copiii dumneavoastră, îmbrăcămintea purtata si animalutele de companie.
Controlaţi tot corpul, acordând atenţie specială zonei axilare, inghinale, picioarelor, zonei ombilicale, gâtului şi capului. La copii, căpuşele sunt adesea detectate pe cap, la rădăcina firului de păr. De obicei, muşcătura de căpuşă are aspectul unei mici umflături închise la culoare cu o coajă care nu poate fi înlăturată la pieptănat. O lupă poate fi de folos. La fel de folositor poate fi un dus care poate sa inlature capusa sau poate evidentia zona cu probleme.
Este important să se înlăture căpuşa în întregime, fără a rupe partea posterioară a corpului, pentru a nu-i lăsa capul înfipt în rană. Căpuşa trebuie îndepărtată cu o pensetă fixată cât mai aproape de piele, trăgând cu atenţie şi dintr-o singură mişcare, fără a o smulge sau răsuci. Nu striviţi corpul căpuşei şi nu aplicaţi căldură sau vreo substanţă pe ea, deoarece acest lucru ar putea determina vărsarea conţinutului stomacal al căpuşei în rană şi, implicit, transmiterea bacteriilor sau a virusului.
Ţinând-o în pensetă, înfăşuraţi căpuşa în hârtie igienică şi aruncaţi-o la toaletă. Apoi spălaţi rana cu apă caldă şi săpun şi aplicaţi o soluţie antiseptică, de exemplu, spirt sau iod, pe zona afectată.
După înlăturarea căpuşei, este posibil ca o mică parte din aparatul său bucal să rămână în rană. Aceasta nu este periculoasă şi va dispărea după câteva zile, odată cu rana. Totuşi, dacă leziunea nu începe să se vindece după câteva zile, trebuie să consultaţi un medic, întrucât aceasta ar putea indica o infecţie (rar). Notaţi data la care aţi fost muşcat de căpuşă şi, în perioada următoare, fiţi atent la simptome caracteristice bolilor transmise de căpuşe. În cazul în care vă îmbolnăviţi în termen de o lună de la data muşcăturii, trebuie să informaţi medicul despre data şi locul acesteia.
Puteţi recurge la măsuri preventive cum ar fi: folosirea unui produs insectifug, acoperirea braţelor şi picioarelor purtând îmbrăcăminte cu mânecă lungă, pantaloni lungi, ghete şi trageţi şosetele peste pantaloni; folosirea unor haine şi pături pentru picnic deschise la culoare, pentru a putea detecta uşor căpuşele; plase anti-insecte în jurul patului şi folie de protecţie atunci când dormiţi pe pământ sau în cort; mergeţi pe mijlocul cărărilor şi evitaţi să vă atingeţi cu corpul de plantele din jur.

Soc. Mirela Parker, Compartiment Promovarea Sanatatii, DSP Bistrita-Nasaud