Valea Vinului va deveni staţiune de interes local. Misterioasele ruine şi catacombe din Rodna ar putea intra într-un circuit turistic naţional

Cei care nu au fost în Rodna trebuie să ştie că au pierdut lucruri destul de interesante, în primul rând turnul cetăţii vechi şi catacombele care străbat localitatea administrată de  Valentin Grapini . Se întind până la Anieş, cale de aproape 3 kilometri. Sute de kilograme de oase au fost scoase la suprafaţă în anii ’70, când la Rodna a făcut săpături un grup de arheologi condus de profesorul Daicoviciu.

Rodna, staţiune de interes local

Este o informaţie confirmată chiar de primarul Valentin Grapini : „ Avem deja specialiştii în teren şi, care, lucrează la studiile de aer, apă şi tot ce mai este necesar pentru întocmirea documentaţiei pentru definirea arealului care va reprezenta staţiunea Valea Vinului-Rodna. Sperăm că până la finele acestui an sau la începutul anului viitor să putem încheia munca în teren şi, să depunem documentaţia la Ministerul Turismului. Uremează etapă evaluării şi cea a unei hotărâri de guvern, după care să intrăm în linie dreaptă cu acest obiectiv. Eu trebuie să mă repet: avem foarte multe proiecte europene finanţate pentru valea Vinului. De la captarea de apă şi realizarea canalizării, centrul de informare turistică Parcul Naţional Munţii Rodnei, Domeniul Schiabil Valea Vinului, multe alte proiecte şi, care, ne-au adus în acsst moment să reuşim să facem din această localitate o staţiune de inetres local, menită să aducă plus valoare comunităţii noastre”, ne-a spus primarul Grapini.

Ce se întâmplă cu ruinele cetăţii Rodna?

Aflăm tot de la Valentin Grapini: „ La această oră pot să vă spun că lucrăm cu o firmă de proiectare acreditată pentru acest tip de monumente de tip A în elaborarea unui proiect, unul de anvergură, care să pună în valoarea şi redate turismului naţional ruinele cetăţii Rodnei şi, binenţeles, a catacombelor despre care eu ştiu că sunt unice în Europa de est, fiind vorba de cele mai vechi vestigii din judeţul Bistriţa-Năsăud. Este important de ştiut faptul că suntem comuna cu cel mai bogat patrimoniu cultural din BN”, a explicat Valentin Grapini.

Scurt istoric 

Comuna Rodna este situată în nord-estul judeţului Bistriţa-Năsăud şi anume la confluenţa Someşului Mare cu Izvorul Băilor, având altitudinea medie de 539 m, fiind înconjurată de dealuri înalte care o apără de vânturile puternice, cu un climat continental moderat. Cu o suprafaţă de 22.415 ha, comuna este cea mai întinsă dintre localităţile arealului minier Rodna, reprezentând 4,2 % din suprafaţa judeţului nostru. Limita nordică a comunei Rodna se situează pe culmile Munţilor Rodnei, la graniţa cu judeţul Maramureş. Limita estică o reprezintă hotarul comunei Şanţ, urmând linia vârfurilor Ineu şi Beneş, coborând în lunca Someşului. Spre sud, limita administrativă este dată de hotarele localităţilor Ilva Mare şi Măgura Ilvei, iar limita vestică – de linia hotarului cu comuna Maieru, care porneşte din vârful Puzdrele, graniţa cu judeţul Maramureş, continuă pe Anieş (afluent de dreapta al Someşului Mare), traversează lunca Someşului şi se închide pe hotarul comunei Măgura Ilvei (pe culmea Măgura Mare)

Prima atestare documentară datează din anul 1235

Prima atestare istorică a cetăţii Rodna a fost făcută târziu, abia în anul 1235. Cronicarii ruşi ai vremii scriau că la Rodna se află un centru minier de mare importanţă. Obiectele de argint care erau făurite aici, cu mare pricepere, erau apreciate inclusiv la curtea ducilor polono-ucrainieni, dar şi la cea a regelui Ungariei. Cetatea Rodnei – o bijuterie medievală – are o istorie bogată. A fost reconstruită câteva sute de ani mai târziu de Petru Rareş în secolul al XVI-lea: ,,Atenţia specialiştilor s-a îndreptat spre cetatea de la poalele munţilor Rodna abia acum câţiva ani, când s-a încercat să se afle în ce perioadă a fost pusă piatra de temelie. Verdictul pe care l-au dat experţii a relevat că, deşi cu o istorie atât de încărcată, Cetatea Rodnei este una medievală”, ne spune primarul Valentin Grapini , dovedind un apetit deosebit pentru istorie locală. Tot el însă recunoaşte că, din păcate, din splendoarea cetăţii nu au mai rămas decât nişte ziduri care stau să cadă. În perimetrul cetăţii, însă, se mai păstrează nişte ruine care, spun specialiştii, aparţin unei biserici dominicane.
Liniştea, aerul proaspăt de munte şi semnificaţia istorică fac din Cetatea Rodnei destinaţia turistică pentru cei care s-au săturat de zgomotul şi marea de praf şi betoane din marile oraşe.

Rodna, judeţul Bistriţa-Năsăud 
 

O comunitate clădită pe sudoare. Sudoare, aur, argint, cupru şi zinc. O localitate care a trăit din sfredelitul munţilor, peste 2000 de oameni şi familiile lor trăiau din minerit. Acum, aici se trăieşte în sărăcie, dar schimbarea a venit prin Valentin Grapini. A înţeles repede că mineritul va deveni legendă, aşa că a apelat la banii europeni.

Catacombele Rodnei
 

Străbat localitatea dintr-un capăt în altul şi ajung chiar şi în satul vecin. Tunelele secrete de sub Rodna şi poveştile despre ele nu au încetat să se înmulţească de-a lungul anilor. În aceste catacombe au murit sute de rodneni în timpul invaziei tătare de la 1241. Administraţia publică locală şi-a propus să integreze în circuitul turistic naţional şi internaţional toate aceste relicve. „Aici a săpat şi profesorul Daicoviciu. S-au scos la suprafaţă sute de kilograme de oase, după care intrarea a fost sigilată cu cărămidă şi beton. Coridoarele se întind până la Anieş, pe o distanţă de aproape 3 km. Aici au murit sute de rodneni în timpul invaziei tătarilor de la 1241”,spune Valentin Grapini.

Ruinele cetăţii din curtea bisericii ortodoxe sunt dovada distrugerii Rodnei de către mongoli în anul 1241, lucru surprins de Canonicul Rogerius în opera sa “Carmen miserabilae” (cântec de jale). După atacul mongolilor, Rodna s-a dezvoltat ca urmare a existenţei minereurilor şi a migrării oamenilor din Moldova pentru exploatarea acestora. Iată ce povesteşte un martor ocular al marii invazii tătare de la 1241, poveste preluată din Monografia comunei Rodna Veche a scriitorului Liviu Păiuş: „Regele Cadan făcând un drum de trei zile prin păduri, între Rusia şi Cumania, a ajuns în bogata Rodnă, un oraş al teutonilor, aşezat între munţi înalţi, unde se află o mină de argint a regelui. Deşi Rogerius arată că s-a săvârşit mare măcel, se pare că Rodna nu a fost distrusă în întregime”.