Valeria-Peter Predescu şi cântecele Năsăudului. Un interviu cu marea artistă pentru ziarele din Canada

Cind am terminat Facultatea si am plecat la Cluj sa lucrez la Uzina de medicamente imi amintesc ca ascultam Radio Cluj si emisiunile de muzica populara  iar printre cintaretii din Ardeal erau citiva care m-au impresionat sincer si profund prin calitatile vocale si alesul repertoriu pe care il aveau, fara sa banuiesc ca peste citiva ani aveam sa ii intilnesc, sa ii vizitez la ei acasa, sa le vorbesc si sa fac interviuri si emisiuni cu ei.

Printre ei se afla si Valeria Peter-Predescu care in anii ’80 locuia  in orasul Nasaud. Am fost invitat la ea acasa si cum era primavara am fost tratat cu cas si urda proaspata , ridichi si ceapa, slana ardeleneasca, palinca  si alte delicatese transivane. Sotul ei lucra la CFR si avea doi baieti. Remarcasem  pe un perete din sufragerie un portret al artistei in ulei si mi-a spus ca era cadoul facut de colegii sotului ei de la CFR dupa ce cistigase trofeul televiziunii ,, Floarea din gradina,,.

Nevasta la 15 ani, mama la 16 ani si artista consacrata la 25 de ani

V.A. – Valeria draga, te stiu de ani de zile, de la Radio, de la televizor, din ziare si reviste si sunt uimit de cantitatea si calitatea cintecelor si a discurilor  si casetelor pe care ni le-ai daruit de-a lungul acestor ani.

V.P.P – Un artist care nu produce, nu evolueaza ,si cind spun produce nu ma refer la cantitate ci mai ales la calitate. Ia uitati-va la Dumitru Farcas marele  taragotist pe care unii il critica spunind : ,, D,apai si Mitru asta , in peste 30 de ani de cariera a scos numai 3 discuri,,. Da, dar sunt discuri de aur, si decit multe si proaste, de genul  manele, mai bine putine si excelente. De cintat am cintat si la gradinita, si la scoala, am cintat de cind ma stiu.   Dar inceputurile mele adevarate se datoreaza studioului de Radio Cluj in octombrie  1972. Realizatorul de emisiuni de folclor Dumitru Vârtic a venit odata la mine acasa la tara la Telciu cu masina de la Radio, o  Volga neagra  deoarece eu nu ma dusesem la Cluj la inregistrari unde eram programata, ca mi-am zis ca is femeie cu barbat si cu copii, ce-mi trebuie mie sa ma duc la Cluj la Radio sa imi faca inregistrari. Si m-am trezit ca vine Radioul la mine,  Vartic era suparat foc, m-a facut troaca, si  i-a spus lui mama si lui tata ca daca nu vin ma ia cu Politia si ma leaga si ma duce la Cluj in studio la inregistrari. Eu m-am  nascut pe 24 octombrie 1947, sunt deci Scorpion, deci sunt ,, câpoasa,,..

Au urmat apoi Festivaluri si Cintarea Romaniei unde am luat diplôme si medalii si bineinteles concursul televiziunii romane ,, Floarea din Gradina,,. Dupa lansare adica din 1973 am facut o socoteala ca numai in 6 ani care au urmat,  am participat la 411 emisiuni de radio si de televiziune. Dupa aia nu le-am mai socotit ca erau prea multe,  dar toate sunt notate in jurnalul meu pe care il scriu sa il las cind n-oi mai fi copiilor, nepotilor si celor care s-or mai interesa de mine si de ce am facut eu . Mi-am dat seama atunci cit de mult plac cintecele mele romanilor si cit de dragi le-au devenit cintecele nasaudene care erau mereu solicitate si difuzate.

V.A. – Ma uit la pozele baietilor tai si parca ai fi sora lor nu mama lor si nu ti-o spun ca sa te complimentez , sa te flatez si astfel sa iti fac curte, ti-o spun cu toata sinceritatea.

V.P.P. – Ei pai aicea nu te contrazic aici deoarece m-am maritat la numai  … 15 ani si u m-am putut cununa decit la 16 ani ca asa era Legea si tot la 16 ani eram mama. Viitorul meu sot Adrian Predescu ,era clujean, si impiegat de miscare la gara din satul meu Telciu pecalea ferata  Salva-Viseu conectata la nord spre  Maramures  abia in decembrie 1949. Izolarea  asta geografica a facut si rau dar si bine oamenilor de acolo care in acest fel si-au conservat mai mult si mai bine portul, obiceiurile, cintecele, nealterate de civilizatia din alte parti ale tarii si ale lumii.

,,Floare din gradina,, a Televiziunii Romane

V.A. – Apropo de ,, Floarea din gradina,, la vremea aceea , adica in anii ’70-’80 toti romanii seuitau la televizor la ,, Steaua fara nume,, care descoperea talente in muzica usoara, si la ,, Floarea dingradina,, pentru tinerii interpreti de muzica populara. Imi amintesc ca la cele trei etape te-ai prezentat cu cite un costum popular diferit. De ce ?Aveau  o semnificatie anume ?

V.P.P. – Sigur ca da, uite : la prima etapa m-am prezentat cu un costum de ,,fata,,adica de femeie nemaritata colorat si inflorat ca sa atraga atentia ficiorilor, la a doua etapa cu un costum de ,,nevasta,, adica de femeie  maritata, mai putin colorat adica mai serios, iar la etapa a treia cu un costum de ,,batrina,, mai sobru si cu culori mai intunecate, ca sa nu se mai uite nimenea la tine ca esti trecuta.   La noi in Nasaud ca si in Maramures femeile au aceste costume diferite si adaptate virstei si acelasi lucru e si la barbati. Barbatii tineri poarta la joc duminica acele unice palarii in lume ( clopuri) cu pene ( steble) de pauni. Dar odata insurat ficiorul nu mai are voie sa o poarte si o da la un frate mai tiner neinsurat sau la un prieten neinsurat. Asa stiam noi fetele duminica la hora, care e ficior adica liber si bun de insurat si care nu e, si tot asa stiau si ficiorii in functie de costumul pe care il purtam daca sunte,, fete,, sau daca nu suntem pe ,, piata casatoriilor,,. Azi e mai greu sa stiia sta ca uneori fetele se imbraca ca si baietii. Imagineaza-ti ca la Floarea din gradina eu trebuia sa recit si o poezie si nu stiam nici o poezie iar doamna Simona Patraulea era disperata. Pina la urma am recitat niste versuri de-ale poetei tarance din Arad Emilia Iercosan si m-am descurcat. Sa nu uiti ca acolo s-au lansat si Sava-Negrean Brudascu, si Veta Biris, Angelica Stoican, Viorel Costin – Dumnezeu sa il ierte, Nicolae  Furdui - Iancu, Floarea Calota, Floarea Tanasescu, Nicoleta Voica si multi altii.

Omagiu taranilor romani- creatori ai folclorului

V.A. – Ai facut un lucru pe care foarte putini artisti l-au facut. In volumul tau intitulat ,, ,, Cantari nasaudene – culese si alese de Valeria Peter Predescu,, publicat in 2003 ai pus fotografiile si cantecele taranilor de la care tu ai cules si ai invatat cintecele pe care le ai in repertoriu. Frumos din partea ta, mai ales ca de multe ori acesti creatori ramin uitati si anonimi.

V.P.P. – Pai eu lucram la cultura la judetul Bistrita-Nasaud, la Centrul Judetean de Conservare si Valorificare a Traditiei si Creatiei Populare Bistrita. La 55 de ani de viata si la 30 de ani de cariera artisitca, adica in anul 2002, mi-am zis ca trebuie sa adun si s apublic intr-o carte cantecele nasaudene. Si am inceput cu Reghina Tapalaga, ce a trait 95 de ani si de la care am invatat multe si frumoase cantece. Ea a fost inregistrata si de Dimitrie Gusti si de Constantin Brailoiu cel care avea sa fondeze Arhiva Inernationala de Folclor la Bucuresti in 1928, pe vremea discurilor din ceara, Geneva in 1943 si care este considerat parintele etnomuzicologiei europeene. (Stiu ca esti prieten cu directorul actual d-l Laurent Aubert cu care ai facut si emisiuni de folclor la Radio Suisse Romande la Geneva in 1990 si 1991). In carte mai este si Aristina  Olari nascuta in 1909 vestita socacita( conducatoare de ceremonii la nunti cea care vine cu gaina si cinta  celebrul ,, Cintecul gainii,,  cu strigaturi  la nasi ca sa ia bani pe ea si sa ii dea mirilor).  Dar in carte sunt si cintece de dragoste si de catanie, si de nunta, si colinzi, si plugusor. M-am dus la  ei acasa sa ii fotografiez si sa ma grabesc ca toti aveau 80 si 90 de ani,deci sa ii mai prind in viata. Si  sunt in cartea asta pe care ti-o daruiesc cu drag si cu dedicatie, in total peste 50 de tarani cu note biografice si cu cintece de la ei. I-am pus in carte si pe mama Leonora si pe tata Ioan, deoarece cartea le este dedicata lor. Si stii de ce ? Fiindca daca noi cintaretii de muzica populara existam, asta o datoram poporului iar  pentru noi poporul  sunt taranii in mijlocul carora ne-am nascut si am crescut, si ei ne-au dat graiul si ne-au invatat primele poezii, rugaciuni si cintece. Dintre interpretii nostri Sofia Vicoveanca vorbeste intodeauna de taranii de la care a cules folclor, iar Angelica Stoican la fel.

Valeria a scris si despre romanii din Canada

V.A. – Valeria as dori sa iti multumesc mult pentru ca in cartea ta biografica ,, Destin,, pe care ai lansat-o si la Bucuresti in prezenta Marioarei Murarescu, a lui Benone Sinulescu si a altor mari artisti, ai scris si despre mine si despre romanii din Canada, despre emisiunea Radio a d-lui George Rusu din Montreal si despre ziarul ,, Luceafarul romanesc,,, in trei pagini si am ramas surprins ca ai pastrat toate scrisorile de la mine, inclusiv prima pe care ti-am trimis-o in august 1981.

V.P.P. – Eu pastrez tot ce primesc. Am lazi cu scrisori, fotografii, afise, carti, practic toata arhiva vietii mele si personale si artistice. Acumulind de-a lungul anilor atitea materiale pentru care nici nu mai aveam loc in casa de aceea le-am dus la apritni al ttara mi-am spus ca a venit timpul s ale adun, s ale selectez si sa le public intr-o carte a vietii mele, a fetei salbatice de la tara din creierii muntilor, ajunsa artista de renume intr-un fel fara voia ei, dusa de altii care i-au apreciat calitatile si valoarea. La noi toate femeile cinta fara sa aiba pretentia sa ajunga artiste intr-o zi si de cum au un copil ii cinta cintece de leagan ca sa ii adoarme aseara. Cind le pelca badea in armata cintau cintece de catanie. Cind le murea cineva cintau cintece de jale si bocete. La nunti cintau cintecul miresei , al gainii. Vezi tu, al noi nu era nici radio, abiaaparuse, cred ca numai Popa avea radio la noi in sat,  si nici televizor cind m-am nascut eu iar viata oamenilor se petrecea in cintec. La ,,Floarea din gradina,, in 1974,  primarul a pus un televizor la Primarie la noi in sat la Telciu ca sa poata sa ma vada lumea din sat la televizor, si tot atunci Electrecordul mi-a facut primul disc acompaniata de celebra orchestra dirijata de George  Vancu, cu 5 melodii, printre care ,, Am dragut nasaudean ,, care a devenit un slagar.. . Eu am intodeauna emotii in emisiuni si spectacole dar cele mai mari emotii le am atunci cind trebuie sa cint in fata romanilor aflati in strainatate. Le simt dragostea si dorul de Romania si sunt tulburata.  Nu pot sa iti descriu starea mea sufleteasca atunci cind am cintat pentru romanii din Irlanda, pentru cei din Franta, din Germania, din Serbia, din Belgia, din Israel. Inca nu m-a ajutat cel de sus sa trec Oceanul si sa cint pentru romanii din Canada si din America. Dar poate ca impreuna vom reusi.

Valeria si Sfanta Biserica

V.A. – Valeria draga ai scos si discuri cu pricesne, cintece religioase , ce sunt pricesnele si de ce ai abordat acest gen, deoarece ai facut aceasta destul de tirziu, dupa deja 20 de ani de  viata de artist.

V.P.P. –  Pricesnele sunt un folclor religios, sau daca vrei cintece populare religioase, sau rugaciuni cintate pentru a-i multumi lui Dumnezeu, care sunt cintate de enoriasi de exemplu dupa liturghie. Primul disc de pricesne l-am inregistrat in 1992. Au urmat si altele si de atunci cint in biserici si la manastiri iar in turneele in strainatate cint printre altele si : O, Maicuta Sfanta, te rugam fierbinte sa ne-asculti de-a pururi marea rugaminte". Sugestia mi-a fost data cu ani in urma de un calugar Rogojanu( azi Paisie ) , pe care la-m intilnit si la Manastirea Rohia, si la Ierusalim si care azi e staret la muntele Athos la Manastirea ,, Sf. Dumitru - Lacu,,  .

Pe prima pagina a volumului sau biografic ,, Destin,, publicat in 2000 la editura Rasunetul din Bistrita de catre Melania Cuc, artista a scris urmatoarea dedicatie  :

,, Pentru Vania Atudorei, cu draga inima, cartea mea, marturie a zbaterilor de-a lungul anilor pe drumul artei noastre folclorice. Cu multumiri pentru interviurile deosebite realizate impreuna, pentru incurajarile si aprecierile adresate... si pentru tot ce faceti pentru binele semenilor si pentru promovarea imaginii culturii romanesti…,,

Valeria Peter Predescu a trecut la cele vesnice in aprilie 2009 la virsta de 62 de ani, fiind inmormintata la Biserica ortodoxa ,, Sf. Nicolae,, din satul ei natal Telciu in prezenta  a peste 2 000 de persoane venite din toata tara.In cei 35 de ani de cariera artistica ea a  inregistrat 61 de albume de muzica populara,  a publicat patru carti,  si a facut mii de emisiuni de radio si televiziune, de  concerte si turnee, fiind una dintre cele mai prolifice artiste din istoria folclorului romanesc.