Versul ca o floare Rezonanţe acute, Ed. Karuna 2010
Peste oraşul florilor răsare curcubeul cuvintelor. Grădina edenului îşi deschide porţile. Sunteţi invitaţi să vă stâmpăraţi setea de frumos în apa vie a slovelor, unde “Rezonanţe acute” se aud din casa zeilor.
Poeta Virginia Brănescu aduce dragostea de Cer, Pământ şi Apă, de om şi Dumnezeu, de verdeaţa codrului bătrân, unde “mijeşte primăvara-n muguri”. Sub raza de soare versurile „se-nalţă către cer”, iar boarea argintie-n zare aduce privirii taina vieţii, iubirea!
O poezie în care se plânge împreună cu strămoşii pe ale dorului coarde şi se zâmbeşte împreună cu nepoţii întru aşteptarea zilei binelui. Cheia gândurilor stă la piept, în dreptul inimii prinsă-ntr-un buchet de busuioc, sfinţit de preotul veacurilor.
În atelierul de creaţie al poetei răsare o dalbă stea, pusă cu grijă în straturi de versuri. Apusul prinde culori, cântecul literelor îşi face loc pe aripa vântului, iar „Lumina ce-i în Univers/ Ca dragostea, din roşu vers” răsare.
Poetul este potir pentru nectar, cupă pentru nesfârşita miere, oferindu-se celor care acceptă provocarea: „Nici un vers fără iubire,/ Nici o frază fără „drag”,/ Şi-ntr-al versului meleag,/ Sol de pace-n omenire”.
Cuvântul înfloreşte la îndemnul Creatorului, care îi dă din pulberea sfinţilor: „Mi-e dor de-o clipă stinsă-n poezie/ Cu trupul tău, martir sacrificat/ Şi gura, un izvor de apă vie”.
În casa toamnei poeta se ascunde într-o carte salvatoare, care readuce primăvara: „Mi-ai dat poezie/ Şi zări,/ Mi-ai dat bucurie-n/ Căutări”.
Cuvântul salvează, vindecă, aduce trăiri expansive: „Vorba arde,/ Vorba frige,/ Vorba ninge,/ Focul stinge!/ Vorba creşte,/ Întregeşte,/ Vorba scade,/ Viaţa roade;/ Vorba ţipă,/ Se-nfiripă;/ Vorba cântă/ Şi descântă!/ Vorba-a dat-o Dumnezeu/ Scut şi armă pentru EU”.
Poetul, hrănit cu visele din epitete, a clădit palat din stele cu forme și culori într-un vers îmbietor: „ Când prinde o rimă-aleasă/ Toți fluturii-i cad în plasă”.
Cartea se deschide, lumea versurilor vă întâmpină cu izul parfumului florilor rare. Acceptaţi invitaţia pe tărâmul poemelor şi veţi câştiga clipa de frumuseţe. Pe care mai apoi o veţi aşeza sub pomul vieţii, întru eternitate.
Adaugă comentariu nou