Vinul Steiniger – marca Harşianu sau poezia îmbuteliată

         Pentru Octavian Harşianu, podgoria este ca o carte mereu deschisă pe care o citeşte cu aceeaşi pasiune şi curiozitate de decenii. E iarnă, zăpada ajunge către 30-40 cm, iar inginerul octogenar soseşte zilnic la cabana ce veghează întinderile urmărind, îndrăgostit fiind de natură, cum iernează via. Se gândeşte mereu la rodnicia pământului şi la eternitatea soarelui, căldura emanată îndulcind strugurii. Octavian Harşianu are o filozofie aparte, poate singulară când e vorba de viţa-de-vie. Chiar glumeşte spunând, citând un clasic: „Accept orice filozofie dacă e stropită de un vin bun”. Şi vinul bun îl găseşti la crama lui din Dumitra. Am mai scris despre felul cum a reuşit aici, la Dumitra, să readucă la viaţă viţa-de-vie. Să ştie că saşii colonizaţi aici în urmă cu vreo nouă secole au adus cu ei primii butaşi de viţă-de-vie. Găsind un microclimat corespunzător, viticultura din zonă s-a dezvoltat mereu, cu două mari întreruperi: filoxera de prin 1880, ce a distrus totul şi după 1989, când defrişarea podgoriei poate fi considerată, din păcate, masacrul verde.

         De-a lungul anilor, vinul de Dumitra a fost medaliat la competiţiile naţionale şi internaţionale. Să reamintim că, prin 1930, vinul Pinot Gris de Dumitra a fost desemnat, la Paris, cel mai bun vin din Europa, cu toate că era produs în cea mai nordică podgorie din România. Acum, la Dumitra se naşte o nouă premieră legată, bineînţeles, tot de vin. Fiindcă, îmi mai spune una inginerul Harşianu – Pe aceste dealuri, dacă torni în vie apă, izvorăşte vinul. „Aici, la noi, acest sol „sălbatic”, calcaros şi cu foarte multe particule de tuf vulcanic, cu multe minerale dau calitate superioară strugurilor şi implicit vinului”. Zona în care este via lui Harşianu este brăzdată de o briză, un vântuleţ ce vine de pe crestele Munţilor Rodnei şi Ţibleşului care antrenează particule de arome culese din vegetaţia respectivă. Ca atare, şi vinul conţine un buchet din florile zonei, este ca un fond muzical. S-a reuşit astfel ca Dumitra, prin Octavian Harşianu, să se înscrie definitiv pe noua hartă viticolă a ţării. Inginerul a mers însă mai departe şi acum, la început de 2019, vine cu un vin ce făcea odinioară faima zonei. Este vorba de Steiniger. Pe seama acestuia circulă fel de fel de poveşti, unele chiar adevărate. Se spune că vinul Steiniger a „scos” trupele sovietice din ţară prin 1958. Atunci, liderul sovietic Nichita Hrusciov, invitat fiind de omologul său român Gheorghiu Dej la o vânătoare în zona Budacului, a fost omenit cu vinul Steiniger. S-a simţit atât de bine oaspetele încât, la solicitarea lui Dej, drept mulţumire, a retras armata „eliberatoare” din ţară. Şi o altă poveste. În dealurile calcaroase din zona Viişoarei, saşii au făcut gropi în piatră în care au plantat via, din care rezultă Steiniger-ul. Inginerul Harşianu ştie toate aceste legende. Dar are şi câteva secrete pe care nu le spune nimănui ci le îmbuteliază, rezultatul fiind acest vin deosebit, Steiniger. Tot filozofând la un pahar cu vin, îmi spune că vinul reprezintă poezia îmbuteliată. Pe biroul său din dealul Dumitrei stă înrămat un certificat de înregistrare a mărcii Steiniger cu nr. 154819, eliberat de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci.

         Aşadar, o premieră absolută – vinul Steiniger, îmbuteliat în Crama Harşianu, un cubaj dintre cele mai nobile soiuri de struguri. Cât de curând, doritorii pot gusta din lichioara zeilor, vinul Steiniger prin magazinul de prezentare şi desfacere ce se va deschide pe str. Crinilor, la parterul blocului turn – cel nou, din Bistriţa. Până atunci, crama de la Dumitra este mereu deschisă – telefon 0768.531737, pentru iubitorii vinului, pentru cei care vor să se convingă că a şti să bei un vin bin este o adevărată ştiinţă.

Comentarii

19/01/19 12:02
Vizitator

Adevaratul vin de Steininger este cel care a dus faima Bistritei pe toate meridianele lumii. Numele de Steininger vine de la -altadata- renumitul vin , produs din struguri din soiul feteasca regala, cultivati pe dealul cu acelasi nume din Viisoara. De altfel si numele de Viisoara se trage tocmai de la viile plantate de sasii stabiliti in imprejurimile Bistritei. Din pacate renumitul vin premiat cu aur la mai multe concursuri internationale si care a dus faima Bistritei in lume a devenit o amintire, cu toate ca Viisoara exista, dealul Steininger cu sol pietros si expozitie sudica, exista si el, dar din pacate nu mai exista sasii.Dupa 1989 la fel s-a intamplat si cu renumitele podgorii de la Lechinta, Teaca si chiar Dumitra, care riscau sa ajunga o amintire. Din fericire mai exista oameni precum Octavian Harşianu, care se lupta sa mai salveze ce se mai poate salva.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5