Vinul Steiniger, soiul Ursita, berbecuţii Suffolk şi rasa Mangaliţa, branduri ale inginerului Harşian
În biroul său din via din Dealul Dumitrei, pe o masă, stau tomuri întregi de lucrări de specialitate, cărţi de filozofie şi religie pe care octogenarul le răsfoieşte cu pixul în mână. Îşi conspectează, ca un student conştiincios, noutăţile din domeniile ce-l interesează şi apoi experimentează. Laboratorul este câmpul, sectorul zootehnic şi vegetal, iar rezultatele sunt notabile. Despre vinurile şi via lui Harşian se scrie şi se vorbeşte mult. Nu numai în ţară, ci şi dincolo de hotare. Dacă s-a ajuns ca vinul de la Crama Harşian din Dumitra să fie gustat şi apreciat şi la Bruxelles e o confirmare a faptului că în cea mai nordică podgorie vinul e de viaţă lungă. Acum, via este în perioada pauzei vegetative dar s-au efectuat lucrările specifice. Odată cu aratul şi săpatul printre rânduri s-au administrat cantităţi însemnate de gunoi de grajd (acum tot mai puţin şi mai scump). Via este pregătită pentru un nou ciclu de producţie, ne spune tehnologul şef Martiţa Luminiţa, un adevărat dispecer al administrării fermei.
Octavian Harşian este un deschizător de drumuri. Cine cultivă noul soi de grâu Ursita? Doar în ferma lui există un lot experimental de 10 ha. Un soi nou, omologat recent, care constituie un progres genetic în privinţa capacităţii de producţie, este rezistent la boli şi are o toleranţă la factorii de mediu în condiţiile schimbărilor climaterice bruşte, ne explică inginerul. A obţinut, la păioase, peste 8500 kg la hectar. La fel şi la porumb, cu toate dificultăţile întâmpinate în primăvară. Este un pionier şi în privinţa culturii de floarea soarelui şi soia. Cu 4000 kg la hectar de soia, ferma se situează printre acele unităţi agricole care cultivă o diversitate de cereale. Dispune şi de un sector zootehnic, mai ales că are asigurată baza furajeră. 700 de oi este turma baciului. Oi, una şi una. Şi aici a dezvoltat un experiment. Şi anume, o metisare dintre Ţurcană şi o rasă australiană Suffolk, cu cea mai mare viteză de creştere, o rasă de carne. S-a ajuns astfel că, la trei luni să rezulte berbecuţi de 50 kg. Iar veniturile obţinute numai din vânzarea acestora sunt considerabile. Acum, deja sunt în fermă peste 150 de miei. Şi o altă noutate din sectorul zootehnic o reprezintă rasa Mangaliţa. Carnea de Mangaliţă are un nivel scăzut de colesterol, are o aromă specifică şi nu întâmplător această rasă este numită „Uleiul de măsline cu patru picioare”.
Sunt doar câteva dintre experimentele inginerului din Dealul Dumitrei. Octavian Harşian, la peste 80 de ani, continuă să fie tânăr în privinţa gândirii şi a implementării de noi metode şi procedee în scopul creşterii producţiei agricole.
Citiţi şi:
- De pe o gură de rai, Octavian Harşianu se bucură de rodnicia podgoriei şi blândeţea mioarelor Suffolk, însă îl nelinişteşte suverana ploaie de aprilie
- Un nou complex turistic, inaugurat la Bistriţa. În Grădina Edenului, despre vin, de la strugure în pahar
- Cultura de floarea-soarelui din ferma inginerului Harşianu străluceşte la soare
- Prin via lui Octavian Harşian, privind în ochii vinului
- O carte frumoasă despre un om deosebit. Octavian Harșian, „Între cer și glie”
Comentarii
Pentru corectitudine, "Vinul de Steininger" care a dus odinioara faima Bistritei pe toate meridianele lumii vine de la renumitul vin , produs din struguri din soiul Fetească regală, cultivati pe dealul cu acelasi nume din localitatea Viisoara. De altfel si numele de Viisoara se trage de la viile plantate de sasii stabiliti in imprejurimile Bistritei. Din păcate renumitul vin premiat cu aur la mai multe concursuri internationale si care a dus faima Bistritei in lume a devenit o amintire, cu toate că Viisoara există, dealul Steininger cu sol pietros si expozitie sudică deasemenea există , dar din păcate nu mai exista sasii. Totusi, după o perioadă de declin in ultimul timp au renăscut renumitele podgorii de la Lechinta, Teaca, Dumitra si Jelna .
Adaugă comentariu nou