Vreţi binele Bistriţei? Vă rog, fără ,,23 August"!

Datul cu părerea la romani a devenit un sport naţional, atingând apogeul încă de pe vremea lui Moromete. Tot mai mulţi dintre cei care nu au nicio legătură sau specializare în problema respectivă, ţin să-şi exprime opinia, chiar dacă nu au una foarte clară şi asta nu numai în fotbal sau agricultura, unde tot românul se pricepe, dar chiar în domenii de strictă specialitate. Cei mai multi se simt chiar obligati să-si exprime opinia chiar dacă nimeni nu le-a cerut-o.
O parcare amenajata in locul fostului Cinema 23 August nu rezolva problema asigurării locurilor de paercare necesare pentru zona centrală a Bistritei. Nu se mai spune nimic despre amenajarea acelei parcări supraetajate in locul centralei termice situate pe str. Bistricioarei, din spatele Hotelului Bistrita, menită să serveasca zona Centrului Civic din jurul Prefecturii. Inca din 2013, se punea problema demolării centralei termice, astfel inc să se deschidă o arteră de circulatie cu intrare din str. Bistricioarei prin spatele BCR si iesire pe langa Camera de Comert si Industrie, in str. Petre Ispirescu, in lungul căreia intr-o primă etapă să fie amenajate parcări de suprafată pentru institutiile adiacente, precum BCR, Centrul Judetean de Cultura, Muzeul , Camera de Comert si Industrie,etc. Apoi, după identificarea surselor de finantare să fie construite parcări supraetajate care să rezolve definitiv această problemă.
De asemenea, mai există un loc in Piata Mihai Eminescu din Bistrita unde urma sa fie construită Casa de Cultură Sindicatelor , un complex cultural care prevedea: o sală de spectacole cu 825 de locuri și o scena de mari dimensiuni adaptabilă teatrului italian sau elisabetan, o sală modernă de balet, precum si alte săli pentru diverse activități de club, pentru pictură și sculptură, bibliotecă, cine-club și expoziții, un teatru și un cinematograf în aer liber, era proiectată si o grădină suspendată în suprafață de 7000 mp prevăzută cu parcare interioara.
Chiar dacă in prezent perspectiva clădirii fostei Case de cultură a sindicatelor de a deveni un “Mall Cultural” sunt compromise, măcar grădina suspendată în suprafață de 7000 mp cât și parcare de sub aceasta ar putea fi amenajate conform proiectului initial, asigurând un număr sporit de locuri de parcare fată de situatia actuală, dar si o noua infatisare pentru Piața Mihai Eminescu.
Pe de altă parte, parcarea amenajata in spatele complexului Sugălete, cu intrare de pe strada Lupeni ar putea fi etajată pentru a mării numărul de locuri de parcare din zona centrală fără demolarea sălii Omnia.
De aceea, pentru un oras ca Bistrita, care nu are prea multe clădiri din categoria stilului arhitectonic ”Secession” (Art Nouveau) ,ar fi mult mai bine să fie renovat fostul cinema 23 August cunoscut in perioada interbelică sub numele de „Sala Omnia”. Chiar dacă functia de cinematograf nu mai e necesară, aici ar putea fi amenajată o sală de spectacole si concerte.

Referendum la Bistriţa s-a mai organizat, dar participarea a fost cea care o ştim, între ridicol .şi nimic, deşi nu era pandemie. Riscăm acum? Hai să vorbim, să nu aţipim.. Din păcate, Bistriţa nu e Elveţia, unde conştiinţa cetăţenească e cât Alpii.Pierdeţi vremea mâncând sâmburi.

Grecii fac legende chiar si pentru pietrele pe care le au in diferite locuri . Cand nu le au , le cauta si le imprastie pe unde nu sunt . Daca unii "inventeaza istorie" , atragand prin asta turistii care se prefac a crede in legendele cu nimfa Nausica si semizei de alde Hercule , care cica s-au odihnit pe acele pietroaie , cred d-le profesor , ca la noi ar fi pacat sa nu pastram relicvele istoriei orasului.Destinatia si numele cladirii pot fi schimbate oricand. Proprietarul (statul , prin Compania de Cinematografie) poate fi schimat , ramanand tot stat dar de data asta prin Primaria mun.Bistrita. Trebuie facuta o cerere de catre cine poate si vrea. Banii pentru restaurare pot veni de la Compania Nationala de Investitii , din fonduri europene (daca se face proiect si se solicita). Cred ca problema se poate rezolva invitand pe cei doi ministri de resort , pe cel al Culturii si respectiv pe cel al Dezvoltarii. Cum bistritenii sunt ospitalieri , sansele de rezolvare a problemei sunt mari.S-apoi se mai pot gasi firme mari care sa finanteze restaurarea si desigur o campanie de colecta de tipul "dati un leu , pentru Ateneu". Asa cred. D-le profesor , va respect opinia dar nu pot fi de acord cu ea.

Rusine, profesorasule!