50 ani de istorie a judeţului Bistriţa-Năsăud, în date. Câţi am fost şi câţi am mai rămas!

Primul criteriu care a stat la baza reorganizării administrativ-teritorială a României în anul 1968 a fost cel al populaţiei, susţine directorul executiv Mircea Chira de la Direcţia Regională de Statistică. Potrivit acestuia, principala resursă a unui teritoriu o constituie potenţialul demografic, reorganizarea administrativă de acum 50 de ani fiind făcută după Recensământul populaţiei din 1966.
Astfel, acum 50 de ani, judeţul Bistriţa-Năsăud avea 4 oraşe (cu 14 localităţi componente), 53 de comune şi 235 sate, iar acum vorbim de municipiul Bistriţa, de 3 oraşe şi de 58 comune. Faţă de acum 50 de ani, au mai apărut comunele Dumitriţa, Ciceu Mihăieşti, Negrileşti, Poiana Ilvei, Runcu Salvei.
În 1968, la 1 iulie, populaţia judeţului era de 275.051 locuitori, datele din 2017 indicând o populaţie, după domiciliu de 328.831 locuitori.
În ceea ce priveşte evoluţia populaţiei pe localităţi, în municipiul Bistriţa aceasta a crescut de peste trei ori, de la 25.519 (1966) la 93.820 în 2017. Şi populaţia Becleanului a crescut de două ori, d ela 5874 persoane la 12.360, în timp ce Năsăudul şi Sângeorz Băiul au înregistrat o creştere de peste 76%, de la aproximativ 6600 de locuitori la peste 11.600.
În 1966, cea mai populată comună era Feldru, cu 6759 locuitori, în prezent este Maieru cu 8138 locuitori. Cea mai puţin populată comună acum mai bine de 50 ani era Romuli, cu 2290 locuitori, acum este Silivaşu de Câmpie cu 1004 locuitori.
Pe grupe de vârstă, interesant este faptul că 1966, peste 30% din populaţie o reprezentau copii de până-n 14 ani, acum ponderea copiilor este de 16,7%, în timp ce persoanele peste 65 ani au o pondere de 14,3%, faţă de 7,4% cât era în 1966.
Mişcarea naturală a populaţiei oferă şi ea indicii despre scăderea demografică alarmantă. Dacă în 1968 se năşteau 7294 copii, în 2016 au fost doar 3208. Între timp, numărul persoanelor decedate a crescut simţitor, iar numărul divorţurilor a crescut de 10 ori. Singurul aspect pozitiv îl constituie scăderea copiilor născuţi morţi sau al celor decedaţi sub un an.