Academicianul Nicolae Manolescu, Premiul „George Coşbuc -Opera Omnia”. Nume măreţe ale culturii române, la Bistriţa

Centrul Cultural Dacia a găzduit, în cadrul manifestărilor „George Coşbuc 150” o întâlnire la care au participat oaspeţi de marcă ai culturii şi spiritualităţii româneşti. Evenimentul a debutat cu vocea actorului Dorel Vişan, ce a recitat poezia „Poetul”, publicul aplaudând în picioare.
Moderatorul evenimentului a fost directorul Bibliotecii Judeţene, scriitorul Ioan Pintea, iar primul care a luat cuvântul a fost Emil Radu Moldovan – preşedintele Consiliului Judeţean, care a subliniat, printre altele, mândria de a fi trăitor pe aceste meleaguri pe care George Coşbuc le-a cântat în poeziile sale: „În Ținutul Năsăudului, există un adevărat cult al trecutului, al respectului istoriei. Cine-şi închipuie că trecutul este trecut, că nu mai este și prin urmare nu prezintă interes, se minte pe sine. Trecutul este şi va fi la fel cum Dumnezeu este și va fi viu în veci! Trebuie să scriem şi să citim despre înaintașii noști, despre un trecut care a fost al nostru, al românilor, ca despre ceva care se retrăieşte, se continuă în prezent și de această dată se continuă în noi! Cine se rupe de trecut, de năzuințele și speranțele înaintașilor săi se rupe de sine însuşi! Nu mai știe de unde vine și încotro se întreaptă! Noi toți, prin tot ce facem și trăim suntem continuarea neîmplinirii țăranului român, a zvâcnirii de iubire pătimașă, a luptei interioare între ”glasul iubirii” și ”glasul pământului”, a luptei între un destin predestinat și vise care credem că pot deveni realitate, prin noi și datorită nouă! Noi suntem urmașii spiritului lui Coșbuc, Rebreanu sau Andrei Mureșanu! Prin noi ei sunt vii! Asta pentru că emoția, trăirea și iubirea de ce e al nostru: pământul, graiul, portul, iubirea și credința într-un viitor în care și noi vom putea fi stăpâni în țara noastră sunt tot acolo, în sufletele noastre! O națiune, o emoție, un vis nu moare odată cu trecerea la cele veșnice a unui om! Ele sunt vii și independente de viața trecătoare a unor oameni! Au fost, sunt și vor fi în sufletele înaintașilor, ale noastre și ale copiilor copiilor noștri și trăim cu speranța că într-o zi vor ajunge să se împlinească! Poezia lui George Coşbuc, ca şi aceea a lui Octavian Goga, cuprinde o monografie lirică a satului. În satul coşbucian viaţa se derulează după legile nescrise ale tradiţiei, iar existenţa ţăranului decurge în mod firesc, natural, sub semnul naturii care dictează ritmurile vieţii şi ale morţii. Viaţa omului se ordonează aici după ritmurile universale, după evenimentele calendaristice şi cele care marchează treptele existenţiale: naşterea, nunta sau moartea. Scrisă la 18 ani, poezia Nunta Zamfirei reliefează ideea că nunta românească reproduce, de fiecare dată, nunta din poveste. Balada înfăţişează, într-o proiecţie fabuloasă, o nuntă ţărănească din zona Năsăudului, a cărei reprezentare o vom putea urmări cu toții duminică 18 septembrie la evenimentele organizate în satul Coșbuc. La fel ca pentru orice tânăr, şi pentru Coşbuc, piatra de încercare, în exprimarea concepţiei despre lume, o constituie motivul morţii. Prin glasul său se exprimă mentalitatea omului de la ţară, care găseşte pentru întrebările lumii răspunsurile gata făcute, în codul înţelepciunii neamului. Neliniștea lui ne vorbește și despre moarte ca despre o continuare a vieții: ”aşa cum moartea nu poate fi evitată, nici viaţa nu poate fi”...Moartea nu este privită ca o frângere a destinului, ci ca o împlinire a lui. La fel ca multe genii ale lumii, Coșbuc rămâne cu un dor neîmplinit, stângându-se brusc din viață la 9 mai 1918 în urma unei comoții cerebrale. Cu toate acestea, putem afirma că poeziile sale reprezintă sufletul nostru de ardeleni, de oameni liberi, pentru care țara noastră, poporul și Dumnezeu sunt sfinte și veșnice! Un om moare cu adevărat atunci când nimeni nu își mai amintește de el! George Coșbuc, prin manifestările de amploare din această perioadă este poate, ”mai prezent și mai viu ca întotdeauna”, iar fiecare dintre dumneavoastră sunteți ”vinovați” pentru acest lucru! Pentru mine, ca ardelean și român, este o mare onoare să fiu gazda unui asemenea eveniment, motiv pentru care vă spun din nou, bun venit în județul Bistrița-Năsăud, în această vatră de românism în care oamenii încă mai au viață în inimi, nu doar puls”.
În cuvântul său, mitropolitul Andrei a vorbit despre întâlnirea lui Ion Agârbiceanu cu George Coşbuc, apoi a subliniat faptul că poetul năsăudean a avut o dragoste din calea-afară pentru satul nostru, dar şi pentru Sfânta Biserică, recitând din poezia La Paşti. A urmat P.S. Varlaam Ploieşteanul, episcop vicar patriarhal, transmiţând mesajul de binecuvântare a patriarhului Daniel: „George Coşbuc a fost, în vrmea sa, cel mai mare poet. A provenit dintr-o familie de preot, cu 12 copii, şi nu şi-a uitat meleagurile natale cu toată bogăţia de valori creştine Chipul marelui poet rămâne pentru noi o provocare în aceste zile destul de tulburi pentru evoluţia neamului nostru. Opera lui, viaţa lui poate reprezenta pentru noi un izvor de inspiraţie pentru redescoperirea valorilor neamului nostru”.
În discursul său, academicianul Nicolae Manolescu, preşedintele USR din România şi al revistei România Literară a vorbit aplicat despre opera lui George Coşbuc: „Este intrat în istoria literaturii române pe un loc onorabil şi nu va putea fi scos niciodată, problema este faptul că poetul este astăzi mai mult recitat decât citit.
Coşbuc e memorabil pentru că scrie într-o manieră clasică, poeziile lui au ritm foarte precis, au rime bine articulate, este unul dintre descoperitorii de de ritmuri şi rime în poezia românească. La rimă doar Eminescu îl mai întrece. La ritmuri, doar Topârceanu mai târziu se compară cu el, ceea ce face ca această poezie să fie orală, poate fi recitată. Începem să simţim din nou nevoia unui mesaj pozitiv să recuperăm această parte de trăire a poeziei româneşti. Niciun poet nu a avut această şansă ca a lui Coşbuc de a fi dscutat în atâtea feluri în critica literară, privit din atâtea perspective. Este absolut încântător. Este un poet încântător cu um mesaj limpede clar, pozitiv, obştesc”.
A urmat acad. Ioan Aurel Pop, rectorul universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca care a abordat opera lui George Coşbuc din perspectiva istoricului. „Poetul a murit cu câteva luni înainte de a fi Marea Unire din 1918, nu a apucat să vadă împlinit acest vis al lui, dar a transpus în versuri toată istoria naţională de la daci până la războiul de independenţă, apoi până la răscoala din 1907 şi la jubileul regal din 1906. Toate le-a văzut şi le-a trăit şi le-a transpus în versuri. George Coşbuc a avut detractori şi în zilele noastre, însă s-au cam grăbit puţin pentru că eu cred că creaţia lui încă nu şi-a dat măsura întregii valori . Coşbuc a iubit, cu siguranţă, istoria poporului său dar a înţeles-o în profunzimile sale şi a transpus-o în versuri şi ceea ce este cel mai important, a iubit acest popor.
Aplicat a vorbit şi criticul Daniel Cristea Enache, remarcând în opea lui Coşbuc transparenţă, cristalinitate, limpezime, stabilitatea poeziei, valori şi repere comunitare, clasicitate, tradiţionalism, pedagogie. La moartea poetului, Liviu Rebreanu vorbea despre voioşia literaturii scrisă de Coşbuc, deşi viaţa lui Coşbuc nu a fost una voioasă.
Irina Petraş, preşedinta Filialei USR Cluj-Napoca, a vorbit despre ediţiile Coşbuc apărute în ultima perioadă la Biblioteca Judeţeană bistriţeană, doar în aceste zile fiind editate 12 cărţi la marcarea celor 150 de ani de la naşterea poetului.
„Aţi avut aici câteva demonstraţii despre cât de importantă este interpretarea, orice grădină poate reînflori. Am descoperit şi ascultat cu plăcere opinii despre realitate ce are nevoie de model. La Bistriţa sunt nume măreţe ale culturii de astăzi, care v-au convins pe dumneavoastră să asistaţi la această demonstraţie de interpretări şi întrebări bine puse. Coşbuc este un model şi dacă vom fi în stare să reactivăm astfel de modele, precum cel de la Bistriţa s-ar putea întâmpla ca în 2018 să putem privi suta de ani cu fruntea sus”
În acest cadru festiv, preşedintele Consiliului Judeţean Emil Radu Moldovan, alături de directorul Bibliotecii Judeţene, Ioan Pintea, a conferit premiul „Opera Omnia – George Coşbuc 150” academicianului Nicolae Manolescu. Acesta a declarat că este copleşit de acest gest şi că este primul premiu din ultimii ani pe care-l acceptă, de când este preşedinte al USR, refuzând toate distincţiile şi acelaşi lucru îl va face şi de acum încolo, însă nu putea să refuze un premiu care poartă însemnele marelui poet George Coşbuc.
Printre invitaţii acestei ediţii se numără Mitropolitul Andrei, PS Varlaam Ploieşteanul, episcop vicar patriarhal, pr. Nicolae Dascălu – consilier patriarhal, Vasile Dâncu – vicepremierul României, Emil Radu Moldovan – preşedintele Consiliului Judeţean, Irina Petraş – preşedinte USR Filiala Cluj, Ioan Pop, rectorul Ioan Aurel Pop,prefectul Ovidiu Frenț, vicepreședintele CJ Alexandru Pugna, directorul Spitalului Județean de Urgență, prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta, managerii instituțiilor de cultură subordonate CJ, protopopii Alexandru Vidican și Ioan Dâmbu, Adrian Popescu, Aurel Rău, Ioan Moldovan, Ioan Mureşan, Viorel Mureşan, Andrei Marga, Ioan Chirilă, Mihai Scridon (fiul lui Gavril Scridon), Ion Buzaşi, Cleopatra Lorinţiu, Mircea Popa, Daniela Şumudică, Vasile Tărâţeanu, Daniel Corbu ş.a.
În judeţ sunt zile de sărbătoare menite să marcheze acest eveniment important pentru literatura noastră. Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Biblioteca Judeţeană „George Coşbuc”, Centrul Judeţean pentru Cultură şi Complexul Muzeal Judeţean, alături de Academia Română, Uniunea Scriitorilor din România, revista „România Literară”, Inspectoratul Şcolar Judeţean, primăriile Năsăud şi Coşbuc şi Parohia Ortodoxă Coşbuc organizează amplele evenimente menite să marcheze aniversarea celui mai iubit poet dat de plaiurile năsăudene, George Coşbuc.