Alexandru Gavrilaş: Povestea bisericii de la Jelna trebuie dusă mai departe

Rep.: - Avem foarte multe structuri sau instituţii în subordinea Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud, foarte muzee. În fiecare an ne mai îmbogăţim cu câte un muzeu. Cred că cel mai recent este Casa tradiţională de la Spermezeu.

         Alexandru Gavrilaş, managerul Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud:  - La această oră avem 15 muzee, între care o biserică, adică o biserică funcţională şi una în ruină, Peştera Tăuşoarelor, iar restul sunt case memoriale şi muzee.

         Rep.: - Biserica în ruină e cea de la Jelna?

         Alexandru Gavrilaş: Da, cea de la Jelna, la care noi lucrăm. Am avut un proiect de salvare a corului bisericii care a fost acoperit, o lucrare de urgenţă, iar acum facem câteva lucrări de consolidare a zidurilor. Zidurile aveau nişte „fracturi”, adică crăpături mari, nu fisuri, iar pentru a ajunge la zona de călcare zero, pentru a putea face un studiu asupra bisericii şi a putea face un proiect pe fonduri europene, trebuia să îndepărtăm molozul, care la această oră are un rol de sprijin, ca o propteală. Înainte de a îndepărta acest moloz trebuia să facem consolidarea zidurilor. Se face nişte ţesere la nivelul zidăriei. Acum lucrăm la acest aspect şi sigur că lucrăm cu banii de la comunitatea maghiară şi de la Guvernul maghiar prin fundaţie. Şi în acest an, în continuare, parteneriatul cu această fundaţie ne-a adus în jur de 15.000 euro, bani cu care am contractat acele lucrări.

         Rep.: - Cum va arăta această biserică? Va fi sub o cupolă de sticlă? Va intra în circuitul turistic?

         Alexandru Gavrilaş: - La această oră nu se doreşte o reîntregire a bisericii în forma în care a fost ea odinioară, ca şi arhitectură. Se doreşte consolidarea zidăriei la modul în care a fost ea acum, cu jumătate din ziduri dispărute. Acum există doar o sală în care se află faimoasa pictură despre care se tot vorbeşte şi despre care s-a făcut referire de-a lungul timpului, cea a lui Giotto, se pare a treia copie din lume. Povestea este frumoasă, iar pentru că judeţului nostru îi lipsesc poveştile, această poveste trebuie dusă mai departe. Sigur că şi noi, şi alţii, am făcut tot ce s-a putut la nivelul nostru. Nu vreau să fac reclamă, dar unul dintre soiurile de vin de la Jelna se cheamă „Navicella”, tocmai pentru a lega lucrurile de zonă şi a le duce mai departe şi promova reciproc. Se doreşte acolo crearea unui punct turistic şi a unui fel de laborator de cercetare pentru că biserica, la rândul ei, se află pe un sit arheologic daci, iar acest lucru, la rândul ei, merită cercetat.

        .............

Biserica Evanghelică din Jelna datează din secolul al XIV-lea și se crede că în ea se găseau, în perioada sa catolică, fragmente din veșmântul Fecioarei Maria, părți din coroana de spini a Mântuitorului și pământ de la Mormântul Sfânt din Ierusalim. Odată cu adoptarea de către comunitatea săsească din Transilvania a reformei lui Martin Luther, relicvele catolice au fost vândute, iar pictura de pe pereții bisericii a fost acoperite.
Una dintre aceste comori este pictură murală, care mai poate fi întâlnită doar în două biserici din Italia - Florenţa şi Pistoia - şi într-una din Strasbourg. Aceasta este o copie a unei opere semnate de pictorul italian Giotto di Bondone, Navicella, o pictură care se întinde pe mai bine de 10 metri şi a fost pictată în basilica Sfântul Petru din Roma. Aceasta a fost distrusă în secolul al XVII-lea.