Andrei Marga: Anii 2022 și 2023

Mă întrebați „Cum a fost anul 2022 pentru Dvs.? Cu ce gânduri începeţi 2023?”. În condiții normale, o știm prea bine, nu putem  despărți ceea ce ai făcut și vrei să faci personal de ceea ce este în jur.Pe de altă parte, interesează, din câte îmi dau seama, ceea ce am făcut, respectiv ce vreau să fac în ipostaza de autor. În orice caz, fiindcă am caracterizat în alte locuri anul 2022 și am căutat altădată să anticipez ce va aduce anul 2023, răspund aici direct la întrebări. 

Ca autor, și în 2022 am căutat să duc mai departe programul meu de articulare a unei sistematizări filosofice capabilă să facă față culturii și experiențelor lumii de azi. Această filosofie, „pragmatismul reflexiv”, o reprezintă volumele de logică și metodologie, istoria filosofiei, teoria societății, teoria modernității, cercetări strategice, filosofia științei, filosofia dreptului, filosofia politică, filosofia religiei, filosofia educației, filosofia istoriei, filosofia artei, pe care le-am publicat. O reprezintă, firește, și publicistica și intervențiile mele publice, în țară și în afara ei. 

Anul 2022 a fost, peste toate, pot spune, mănos. Am stabilit opțiunile eticii din sistematizarea mea filosofică (cu volumul Reclădirea eticii, Tribuna, Cluj-Napoca, 2022, 354 p.) Am dezvoltat filosofia politică a „pragmatismului reflexiv”, ce luase formă într-un volum anterior (Statul actual, Meteor Press, București, 2021), cu examinarea stării și perspectivelor democrației (în volumul Soarta democrației, Creator, Brașov, 2022, 344 p.). Am dus mai departe și filosofia religiei a sistematizării mele (cu volumul, în cooperare cu Florin Ludușan, Unde este Dumnezeu?, Gând Transilvan, Cluj-Napoca, 2022, 350 p.). Am publicat a treia ediție, extinsă, a unei monografii (Filosofia lui Habermas, Editura Academiei Române, București, 2022, 510 p.), care este socotită cea mai extinsă monografiere a unui filosof în cultura română, iar în Germania drept abordare cuprinzătoare a scrierilor celui mai profilat filosof de pe scena actuală a lumii.

Publicistica și alte intervenții publice le-am continuat, unele luând loc în volume colective editate de reputați specialiști. Rubricile permanente la „Tribuna”, „Răsunetul” și „Cotidianul” le-am continuat, de asemenea. Am fost plăcut surprins, în condițiile date, să fiu contactat din țară, dar și de la Paris, München, Sydney, New York, Moscova, Beijing și alte locuri.

Datorită pandemiei și temerilor, mele și ale apropiaților mei, nu am putut satisface unele invitații de conferințe în exterior. Am călătorit în Croația, Italia, Germania, Austria, dar a trebuit să declin invitații în SUA, Irlanda de Nord și Franța.

Anul 2023 îl încep cu gândul de a adânci concepte și abordări proprii „pragmatismului reflexiv”. Nu cu mult timp în urmă, într-o conferință în fața Uniunii Juriștilor din România, la București, am pus în joc o teorie a legitimării adusă la nivelul situațiilor actuale, iar într-o altă intervenție, de data aceasta revuistică, am reluat proiectele de pace, ale lui Kant și Habermas, în ideea de a formula „proiectul păcii durabile”, ca alternativă, înfiptă în solul lumii actuale, la  „pacea eternă” și „pacea compromis”. Vreau să duc spre teorii elaborate aceste proiecte. 

Vreau și să schițez un răspuns conceptualizat la întrebarea: în ce societăți se trăiește astăzi? Fapt este că au fost infirmate cam toate taxonomiile moștenite și că realitățile de azi cer o nouă conceptualizare a societăților existente. Aceasta este evident cheia dezlegării multor dificultăți și crize ce neliniștesc conștiințele de azi.

    Sunt angajat la edituri pentru prima parte a anului 2023, cu un volum (Stăpânirea complexității, 2023), ca parte a teoriei mele a modernității, și un alt volum (Digitalizare și democrație, 2023), ca parte a filosofiei politice. Aduc la zi una dintre sintezele ample pe care le-am realizat  (Ordinea viitoare a lumii, 2017), tipărind ediția a doua a acestei cărți de cercetări strategice. Vreau să prelungesc sinteza mea (Introducere în filosofia contemporană, 2014) cu examinarea schimbărilor răscolitoare ce se petrec pe scena actuală a filosofiei („întoarcerea la Hegel”, pragmatica lui Brandom, „revizitarea” omului etc.). Se publică, după toate datele de la ora de față, un volum oarecum autobiografic (Experiențele vieții, 2023), în care pun în relief „întâlnirile” cruciale pentru evoluția mea, în țară (Virgil Bărbat, D.R.Popescu și alții) și în Germania și SUA (Heidegger, Ratzinger, Küng, Rorty, Habermas). La inițiativa unui cunoscut publicist pregătim un volum (Altfel de dialoguri cu Andrei Marga), pentru mijlocul anului 2023.

      Pariul meu profesional pentru anul 2023 este să explicitez mai detaliat, în concepte, teze și argumente, viziunea ce unește ceea ce am elaborat în programul “pragmatismului reflexiv”. Este viziunea ce unește, de exemplu, o interpretare a cunoașterii plecând de la întrebare, o logică ce admite demonstrația și argumentarea ca forme de întemeiere, o metodologie ce lărgește sfera metodelor dinspre legi cauzale spre funcționalitate, semnificație și trăire a sensului, o redare a filosofiei contemporane ca șir de inițiative de a conceptualiza sensul, o teorie a societății axată pe mediile reproducerii umane a vieții, o teorie a modernității ce încorporează derapajele acesteia, o filosofie a dreptului ce-l așează pe relații de putere, relații de cooperare și comunicare, o filosofie politică ce leagă din nou statul de „democrația deliberativă”, o filosofie a religiei ce-și asumă emergența„societății postseculare”,  o filosofie a artei ca expresie a vieții trăite, o etică concentrată pe valorile integritate și onoare. 

        Explicitarea este sinonimă cu detalierea și a fundamentelor pe care le-am găsit, în analize factuale și abordări teoretice, pentru diagnoze precum „societatea nesigură”, „lumea condusă de geometria variabilă a supraputerilor”, „democrație desfigurată”, „președinție africană”, „legitimări ce eșuează”, „ascensiunea stupidocrației (prostocrația)”, „pacea durabilă”. Mai ales că, uneori din păcate, diagnozele pe care le-am dat se confirmă de evoluția din realitate. 

        Sunt, firește, doar câteva exemplificări. Redate cât se poate de succint.

        Vreau să fac cât mai intuitive aserțiunile sistematizării mele, „pragmatismul reflexiv”. Aceasta înseamnă, între multe altele, dar înainte de toate, o analiză ce pune în fața experiențelor umane ale lumii „sensul”. Cartea pe care o pregătesc astfel este o mongrafiere a sensului și a ramificațiilor lui.

     Totodată, aș vrea să reiau la fața locului, după pandemie, dar nu doar on line, cooperări cu instituții și personalități din Franța, SUA, Israel, Germania și din alte țări. Fiind contemporanist și preocupat de captarea în concepte a ceea ce se trăiește astăzi, contactele la fața locului sunt de importanță mare. Să sperăm că nu vin noi viruși, iar situația internațională nu se va agrava. Că măcar acestea nu survin!