Aşa arată proiectul de buget local al Primăriei municipiului Bistrița!
Dum, 03/28/2021 - 11:47
Mihai Ruşti
Primăria municipiului Bistrița a inițiat procedura de consultare publică cu privire la Proiectul de buget al municipiului Bistrița pe anul 2021, în conformitate cu prevederile Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale. Persoanele interesate pot trimite sesizările, observațiile, punctele de vedere în perioada 26 martie – 10 aprilie 2021, la adresa de email:[email protected] sau pot depune adrese scrise la Centrul de relații cu publicul – Primăria municipiului Bistrița, str. Gheorghe Șincai nr. 2.
Potrivit proiectului de buget, sunt estimate venituri în sumă de 332.728 mii lei, de la bugetul de stat, surse rambursabile (credite) şi surse nerambursabile. Proiectul estimează cheltuieli de 379.891 mii lei, pentru finanţarea cheltuielilor curente, de capital şi operaţiuni financiare. Diferenţa de 47.163 mii lei reprezintă excedentul financiar al bugetului general al anului 2020 şi al anilor precedenţi.
Bugetul instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii din bugetul local este, la venituri, de 24550 mii lei, iar la cheltuieli în sumă de31.826 mii lei. Astfel, bugetul Centrului Cultural Municipale „George Coşbuc” este de 5.069 mii lei, Poliţia Locală – 7.994 mii lei, Direcţia Patrimoniu – 6023 mii lei (cheltuieli 7023 mii lei); Direcţia de Administrare a Pieţelor – 2.235 mii lei, Direcţia Municipală de Servicii Sociale (cămine persoane vârstnice) – 250 mii lei venituri (360 mii lei cheltuieli), Direcţia de Servicii Publice – 480 mii lei venituri/977 mii lei cheltuieli, unităţile de învăţământ de stat – 2498 mii lei venituri/3506 cheltuieli.
Bugetul creditelor interne este de 6292 mii lei şi este destinat cofinanţării obiectivelor de investiţii finanţate din fonduri externe nerambursabile.
Proiectul de buget al municipiului Bistrița pe anul 2021 poate fi consultat aici:
https://www.primariabistrita.ro/wp-content/uploads/2021/03/Proiect-buget...
Proiect buget muncipiul Bistrita anul 2021
Citiţi şi:
- Ovidiu Creţu: Aproape un sfert din bugetul municipiului este alocat investiţiilor
- Buget de criză, cheltuieli diminuate
- Primarul Dorin Vlaşin: Năsăudul are cel mai mare buget alocat investiţiilor, din ultimii 30 de ani! Peste 60% din buget, pentru dezvoltare!
- Ovidiu Creţu: Bugetul pe 2011 este un buget de dezvoltare
- Primăria Bistriţa alocă investiţiilor peste 81 milioane lei, o treime din cheltuielile anului 2018. Vezi principalele proiecte propuse!
Ultimele stiri
Cultura
Revista „UZP”, publicație editată de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România ( UZPR ),...
Comentarii
prof. Vasile Găurean -
Este o mică bijuterie narativă relatarea dumneavoastră, domnule IRZ ! Cititorii au aflat ce flori...
cititor -
Cândva fotbaliștii de la Gloria mergeau la meciuri duminica îmbarcați într-un camion fără prelată,...
Balan Marius- Horea-ecologist -
Macar numele marelui poet sa nu-l engleziti bai neamule !
book stiu bine ce inseamna dar in alt...
Rus Augustin -
STIMATĂ DOAMNĂ,
Pătrundeți așa de bine în „universul copiilor”, ajutată probabil de statutul...
Autorul -
Mulți ani cu sănătate, împliniri și spor în toate domnule Filimon Neamțu de ziua onomastică 14...
Aniversări
Cu ocazia zilei de naştere, urăm dnei MARIA OLTEANU, poet, multă sănătate, fericire şi bucurii.
La mulţi ani!
Redacţia „Răsunetul”
În ceas aniversar, urăm dlui ILIE MUŞINĂ, viceprimar al comunei Ilva Mică, multă sănătate şi mult succes în toate proiectele pe care le întreprindeți...
Cu ocazia zilei de naştere, urăm multă sănătate, bucurii şi putere de muncă col. VASILE APETROAEI, şef al Structurii Teritoriale pentru Probleme...
![[Valid RSS]](/sites/default/themes/rasunetul/images/valid-rss-rogers.png "Validate my RSS feed")
Comentarii
La capitolul 67.02.05.03- „Intretinere grădini publice, parcuri, zone verzi, baze sportive si de agrement” apare punctul 5, intitulat „Intervenții de urgență în urma alunecării de teren pe amplasamentul pârtiei de schi din Complexul Sportiv Polivalent Bistrita”.
Nu-i prima dată când la Pârtia Cocoș se manifestă fenomenul de alunecare de teren. Mai precis, în anul 2018 au avut loc alunecări de teren în amonte de lacul artificial din care sunt alimentate tunurile de zăpadă. Atunci comisia de evaluare a pagubelor, a constatat că lacul de acumulare și lucrările din zona acestuia au suferit grave degradări, stabilind totodată că alunecarea este activă.
Tot atunci s-a făcut o rectificare bugetară pentru realizarea unei expertize tehnice si îneperea lucrărilor de consolidare si punerea în siguranță a zonei respective. Numai că fiind vorba de o alunecare activă, iată că fenomenul a reapărut cu intensitate mai accentuată a degradărilor. Fostul primar Ovidiu Crețu spunea că înainte de amenajarea pârtiei Cocoș nu s-a făcut un studiu geo temeinic pe fiecare metru pătrat, pentru că ar fi costat foarte mult, desi se stie că dealurile Bistritei sunt alcatuite din structuri sedimentare monoclinale si cute diapire dezvoltate pe invelisuri neozoice inclinate. Aceste dealuri sunt predispuse alunecarii de teren, proces care consta in deplasarea unei mase se pamant aflata in panta, ca urmare a umectarii puternice . Alunecarile de teren sunt asociate cu fenomenele de eroziune, iar padurea prin vegetatia lemnoasa protejeaza solul impotriva eroziunii si reduce riscul alunecarilor de teren. Acolo unde se defriseaza padurea sunt necesare lucrari complexe de consolidare impotriva alunecarilor de teren care sunt foarte costisitoare.
Orice manual de „Imbunatatiri Funciare” subliniaza faptul ca defrisarea padurii favorizeaza alunecarile de teren si recomanda impadurirea ca masura de prevenire a fenomenelor de alunecare.
Chiar si in cazul unor lucrări de consolidare impotriva alunecărilor de teren cu ziduri de sprijin din beton, acestea nu au făcut fată stopării fenomenului. De aceea se recomandă ca si astfel de lucrari să fie asociate cu impăduriri si nicidecum cu defrisarea pădurii.
In aceste conditii investitia prevăzută la punctul 10- Instalatie de vară tip „Alpine Coaster” pe amplasamentul pârtiei de schi din Complexul Sportiv Polivalent Bistrita, devine inutilă.
La Secțiunea Transporturi, capitolul 84.02.03. – Transport rutier defalcat se prevede la punctul 15- Coridor de mobilitate durabilă aferent râului Bistrita, ceea ce se referă la asa numita „Linie albastră” intre Sărata si Unirea. De asemenea, la punctul 16- Coridor de mobilitate urbană in centrul istoric al municipiului Bistrita, ceea ce reprezintă de fapt o portiune din traseul cunoscut sub numele de „Linia verde”. Cele două puncte au ceva in comun. In primul rând Linia Verde de transport public intre Viişoara si Unirea, cu mijloace de transport în comun cu motor electric, hibrid sau cu normă de poluare redusă, este evident că traseul trebuie reconsiderat in sensul evitării centrului istoric al orasului, unde străzile sunt prea inguste si nu permit amenajarea unor benzi dedicate transportului public prevăzute cu alveole pentru statiile de autobuz. De aceea, de la Poșta veche traseul ar trebui deviat pe strada Gării până la bulevardul Republicii unde poate fi amenajate fără probleme benzi pentru Linia Verde de transport public, inclusiv statii de autobuz moderne de unde pasagerii pot ajunge usor in centru pe traseul pasajelor recent amenajate cu bani europeni. De asemenea din bulevardul Republicii traseul Liniei Verzi poate fi continuat in linie dreaptă pe strada 1 Decembrie si pe Calea Moldovei spre Unirea fără alte devieri . In al doilea rând, amenajarea coridorului „Linia albastră” intre Sărata si Unirea trece pe la poalele pădurii Codrisor, ceea ce ar permite inchiderea inelului central de circulatie pentru centru istoric sau oraşul vechi alcătuit din străzile: Dr.Ioan Ratiu- Odobescu- Gării- Bul.Republicii-Bistricioarei-RomanC.Vivu-Vasile Conta-Codrisor- Podul Budacului. Pentru asta ar fi necesară prelungirea strazii Vasile Conta printre sediile Electrica-furnizare si Aquabis, si apoi construirea unui pod peste râul Bistrita , prin fata fostei uzine electrice, pentru legătura cu strada Codrisor. Acest pod care ar putea fi numit „Podul Morii”, amintind de Piata Morii din apropiere dar si de existenta unei mori de apă pe fostul „canal al morii”, ar crea si posibilitarea trecerii circulatiei auto din zona parcului pe malul stâng al râului Bistrita pe strada Codrisor până la Podul Budacului. Pe acest inel central se află cele mai multe institutii de interes local sau judetean, precum Palatul de Justitie, Biblioteca Judeteană, Liceul de Muzică, Directia de Statistică, Palatul Postei, Arhivele Statului, Inspectoratul de Politie, Colegiul National „Andrei Muresanu”, Colegiul National „Liviu Rebreanu”, Prefectura, Sala Polivalentă, Stadionul „Jean Pădureanu”, Strandul „Codrisor”, etc. Pe de alta parte, pentru descongestionarea circulatiei din oras ar fi nevoie de mai multe „coridoare” de legatură intre Viisoara si Unirea. In acest sens merită atentie si solutia sugerată in campania electorală de către primarul Ioan Turc prin care propunea amenajarea unui drum de viteză, pe lângă calea ferată, între Sărata şi Unirea.
In proiectul de program de investitii publice pe anul 2021, la a Secțiunea Transporturi, capitolul 84.02.03. – Transport rutier defalcat, este prevăzut la punctul 4 -Centrul intermodal de transport public str. Gării- Tărpiului -Industriei, mun. Bistrita, desi primarul Ioan Turc a declarat in repetate rânduri că renuntă la acest obiectiv pe care l-a numit pe bună dreptate o aberatie marca Cretu.
Si asta pentru că după mintea fostului primar Ovidiu Cretu, centrul intermodal de transport urma să fie o platforma de beton cocotată peste peroanele de tren ceea ce reprezintă o solutie complicată, costisitoare si inutilă cu atat mai mult cu cat activitatea feroviară in gara Bistrita este redusă la cateva trenuri de călători. Pe de alta parte nu se rezolva nici problema fluidizării circulatiei auto in zona garii. Dimpotriva, accesul pe platforma betonată deasupra peroanelor de tren, presupune construirea unor rampe care complică si mai mult circulatia, intrucat străzile din jurul gării sunt destul de inguste.
Prin definitie, centrul intermodal de transport reprezintă un sistem de terminale care facilitează utilizarea in mod succesiv a cel putin două moduri de transport si nu are nici o legatură cu platforma cocotată peste calea ferată. De aceea, o solutie mai ratională si posibil de realizat ar putea fi eliminarea tuturor liniilor secundare de manevra care ies din gara spre Unirea, astfel incat sa ramana doar linia principala care duce spre Bistrita Bargaului. Operatiunile de manevra feroviara ar putea fi mutate in partea de vest a garii prin construirea unui triaj intre pasarela veche si pasarela nouă. Dacă va fi mutată inclusiv activitatea de transcontainer CFR din gara Bistrita, atunci platforma de beton pentru centrul intermodal devine absolut inutilă deoarece in locul ramas s-ar putea construi un sir de peroane pentru autogara, fara a mai fi nevoie de platforma suspendată. Astfel, gara Bistrita fiind cap de linie ar putea fi amenajata precum Gara de Nord din Bucuresti in care intră si ies doar trenurile de călători. Circulatia feroviară spre Bistrita Bargăului este extrem de redusă si prin urmare legatura intre strada Garii si Tarpiului s-ar putea realiza printr-un pasaj subteran pentru autoturisme , sau chiar si printr-o trecere la nivel.
Astfel, prin eliminarea liniilor de manevră s-ar putea deschide circulatia auto intre Strada Garii si Tarpiului prin trecere la nivel cu calea ferata peste o singura linie, la fel ca pe strada Cuza-Voda sau Ioan Slavici. De asemenea ar putea fi amenajata o trecere la nivel si in zona strazii Romana, ceea ce ar fluidiza si mai mult circulatia auto in zona de peste calea ferata.
Adaugă comentariu nou