Astriști năsăudeni prezenți la activitățile ASTREI - Beclean și Șomcuta Mare

Joia trecută, în 15 mai, invitați de liderii ASTREI Beclean – pr. Ioan Aurel Rus – președinte și prof. dr. Vasile Marc – secretar, astriștii năsăudeni Ioan Boțan – președinte, Ioana Lăpușneanu și Mircea Daroși – vicepreședinți, Ovidiu Maghiar – sceretar, Nechita Bumbu – secțiunea „arte” și Ioan Seni – prședinte de onoare, participau, în sala festivă a Protopopiatului Beclean, la Conferința Andrei Șaguna și ASTRA. Activitatea era deschisă de președintele preot Ioan Aurel Rus, care, împreună cu întreaga sală, au intonat Hristos a înviat. Apoi, pr. protopop Dragoș Cristian a binecuvântat activitatea. Și-a expus ideile ziditoare prof. univ. dr. Ioan Chirilă – președinte al ASTREI Cluj, care a nuanțat cu eleganță calitățile primului președinte al ASTREI – Mitropolitul Andrei Șaguna, insistând pe calitățile sale de cărturar, diplomat și patriot, îndemnându-i pe cei prezenți la mai multă implicare responsabilă în activitatea astristă actuală. L-a prezentat apoi pe distinsul cercetător al Institutului de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca - Dr. Mircea Gh Abrudan, absolvent a două facultăți – Teologie și Istorie, ale UBB Cluj-Napoca, personalitate marcantă a elitei transilvănene de astăzi.

Domnia Sa a expus cu lux de amănunte viața și activitatea distinsului cărturar ardelean – Mitropolitul Andrei Șaguna, a cărui viață și activitate a cercetat-o în amănunt și a expus-o în vol. Mitropolitul Andrei Șaguna o Biografie culturală, editura Școala Ardeleană, 2023, 365 pag., reieșind faptul că Andrei Șaguna a fost bine cunoscut încă de la revoluția din 1848 de la Blaj, când s-a implicat în promovarea Programului de revendicări pentru români, fiind bine apreciat atât de „poporăni”, cât și de autoritățile de la Viena; a fost implicat în organizarea Bisericii ortodoxe, ca Mitropolit, fiindu-i studiate scrisorile cu Protopopiatele din subordine; implicat în înființarea și organizarea ASTREI, ca societate culturală ce susținea identitatea românilor, fiindu-i apreciate inițiativa înființării acesteia și adaptarea Statutului Asociațiunii la exigențele timpului. Prin ASTRA reies câteva reușite excepționale ale distinsului președinte al Asociațiunii – Andrei Șaguna: atragerea întregii elite transilvănene la munca de emancipare culturală și economică a românilor; implicarea cu toată seriozitatea a preoților și dascălilor de țară în această muncă; acordarea de burse pentru elevii și studenții nevoiași; accesul românilor la cultură prin creșterea rolului expunerilor sau a conferințelor, a cărților și bibliotecilor, a manualelor școlare, a presei – aspecte care, dacă ar fi luate în seamă și aplicate cu răspundere ar da rezultate remarcabile și astăzi.

Editorul Vasile Gh Dâncu a prezentat noutățile editoriale, oferindu-le cu încredere celor interesați. Au mai avut opinii și D-nii Cupșa, Seni, protopopul Dragoș Cristian care își doreau o mai mare responsabilitate, atât pentru recunoștința ce o datorăm înaintașilor, cât și pentru valorile ce le transmitem urmașilor, zicând, precum primul președinte ale ASTREI/ Andrei Șaguna: „Să cultivăm pacea și fraternitatea, să ne avem bine unii cu alții, să nu ne sfădim. Așa să ne ajute Dumnezeu” . La socializare, liderii ASTREI Beclean lansau noi proiecte ale ASTREI, legate de omagierea personalităților Mihai Eminescu, Iuliu Hossu și Emanoil Gojdu…. Succes și Doamne ajută…

A doua zi, 16 mai, astriștii Ioan Boțan, Ioana Lăpușneanu, Ovidiu Maghiar și Ioan Seni erau prezenți la ediția a IV-a a Festivalului național de poezie, teatru și tradiții „Dor de satul de-altădată”, organizat de ASTRA Șomcuteană, Liceul „Ion Buteanu”, Primăria și Consiliul Local din Șomcuta Mare, festival susținut financiar de CJ Maramureș, festival la care au răspuns invitați și ansambluri din Dorna Căndrenilor, jud. Suceava, Năsăud - Casa de Cultură, din Satu Mare, din Tg Lăpuș, Școala Gimnazială Bobâlna, ASTRA Dej, Școala Gimnazială Cupșeni/ Țara Lăpușului, ASTRA Lăpușană, Colegiul Național „Petru Rareș” Beclean/ Bistrița-Năsăud, din Șomcuta Mare - recitatori, actori și soliști ai Liceului Teoretic „Ioan Buteanu”, unde președinta ASTREI – prof. Alina Talpoș - moderatorul întregului program, este și director.  Tinerii artiști au fost susținuți  de profesorii din Liceu, de primarul orașului Ioan Buda, de toți instructorii cu care cei pasionați de poezie, teatru, cântec și joc autentic, colaborează colegial, oportun și eficient.

Programul debuta cu copiii de la grădinița din Șomcuta Mare, conduși de educatoarea Corina Ghiran, care, îmbrăcați în costume populare de Chioar, au abordat dezinvolți un repertoriu sătesc original, electrizând sala prin farmecul și drăgălășenia lor. Echipa de teatru „Cuore” a Liceului „Ion Buteanu” – instr. bibliotecar – Onorica Tîrziu, aducea în atenția spectatorilor viața de astăzi a satului, cu tradițiile sale originale și încercările de adaptare la digitalizare. Starea de umor a fost evidentă. Elevii din Tg. Lăpuș, instr. prof. dr. Valeria Bilț și prof. Viorica Costenar, în costume populare autentice au adus în scenă atât drama haiducului Pintea, prin cântec (doină), cât și obiceiurile de altădată, precum Strigatul peste sat, unde ironia corecta din plin viciile sătenilor. Grupul Liceului „Ion Buteanu” susținut de prof. Corina Munteanu și Alina Talpoș au abordat strălucit poezia și cântecul popular străvechi, autentic, impresionând benefic întreaga asistență. Ansamblul „Someșana” din Năsăud a prezentat un Fecioresc și Dans de Codru, evoluând în costume de Chioar. Prof. Nicolae Buzilă promitea pentru ediția următoare, o prezență în costume populare năsăudene, cu repertoriu năsăudean… Grupul din Liceul „Petru Rareș” Beclean, susținut de prof. Nelia Nicula și Emeșe Câmpan, s-a prezentat în costume și cu repertoriu autentic – instr. dir. Cristi Pop. Solistele Sofia Tarța, Sofia Dragoș și Iulia Ghiță au impresionat prin talent și cântecele populare interpretate, culese de la bătrânii satului. Grupul de la Școala Gimnazială Cupșeni din Țara Lăpușului, instr. prof. Mihaela Bude și prof. dr. Valeria Bilț a prezentat momentul teatral Plecatul în cătănie, cu toate aspectele dureroase suportate de lumea satului de altădată. Grupul folcloric al Școlii Gimnaziale „Al. Vaida Voevod” Bobâlna, reprezentând ASTRA Dej, coordonat de prof. Adina Simona Veșcan, Gabriela Maria Molnar, Andrada Adriana Todoran și Vasile Cernea aduceau o „Odă satului natal” prin toate melodiile și versurile interpretate magistral de copii. Momentul folcloric susținut de Ansamblul „Plai bucovinean” din Dorna Candrenilor – instr. Sânziana Isopel a surprins întreaga asistență prin port autentic și dansuri viguroase – tropotite, învârtite, hore, bătute, etc, executate cu multă vigoare, fiind apreciați ca cei mai buni din festival. O surpriză și mai plăcută o reprezenta Ansamblul „Vițe de iederă” din Satu Mare condus de prof. Ionuț Rotar, Mădălina Rotar și Anamaria Ardelean, și care etala soliști vocali și instrumentiști de toate vârstele, de la grădiniță până la anii de liceu – copii sau elevi care, prin port și cântec aminteau de satul de altă dată. Un regal al frumosului, manifestat prin port, cântece și strigături, care împodobeau satul românesc de odinioară, a fost prezentat de Ansamblul „Doina Chioarului” din Șomcuta Mare (copii sau elevi din Palatul Copiilor, Clubul Elevilor și Liceul „Ion Buteanu”) – instr. prof. Ioan Coteț, cu prezențe artistice în țară și în afara țării (Italia), a încântat la propriu asistența celor peste trei sute de spectatori. Toate formațiile și instructorii lor au primit diplome ale ASTREI pentru prezența lor la festival. Toate formațiile și oaspeții au fost serviți cu o masă caldă, datină păstrată de la satul de odinioară, în momente de ospeție. Festivalul este susținut de toate autoritățile locale și județene pentru că protejează tradițiile, obiceiurile, portul, cântecul și jocul satului românesc din timpuri străvechi. De observat că atât părinții, cât și elevii și dascălii lor se susțin reciproc în efortul de a mai păstra și promova valorile identitare ale satului românesc de altădată. Toți invitații din țară puteau observa eforturile ASTREI Șomcuta Mare de a păstra, de a salva și promova tradițiile satului, prin antrenarea tuturor generațiilor de tineri în folosirea portului popular, păstrat încă în lada bunicilor sau a colecționarilor responsabili. În zona noastră, cele 25 de ediții ale Festivalului ilvean de colinde și obiceiuri de iarnă s-au înscris în perioada 1995-2024 pe linia salvării identitare a satului românesc. Depinde ce vor dori românii de-aici înainte... Deocamdată, Felicitări ASTREI Șomcuta Mare și tuturor celor ce-i respectă invitațiile…