Autoritatea Electorală Permanentă: A început campania electorală! Ce activități sunt permise
Vin, 05/10/2024 - 12:14
Având în vedere că astăzi, 10 mai 2024, a început campania electorală pentru alegerile din 9 iunie, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) dorește tuturor competitorilor politici mult succes și îi îndeamnă, totodată, să contribuie la desfășurarea unei campanii echilibrate și corecte.
Menționăm că, odată cu începerea acestei perioade, trebuie respectate toate prevederile în vigoare, fiind permise doar anumite tipuri de activități și materiale de propagandă, precum afișele electorale, materialele de propagandă electorală audio sau video difuzate de mass-media audiovizuală în condițiile legii, publicitatea în presa scrisă, materialele de propagandă electorală online, broșurile, pliantele și alte materiale tipărite din aceeași categorie.
Potrivit legii, competitorii politici au obligația înlăturării, până la data începerii campaniei electorale, a tuturor materialelor de propagandă utilizate până la acel moment și care nu respectă formatul permis.
Reamintim, de asemenea, că în campania electorală este interzisă folosirea mesajelor sau sloganurilor cu caracter discriminatoriu sau a mesajelor de incitare la ură și intoleranță, precum și a oricăror forme, mijloace, acte sau acțiuni de defăimare și învrăjbire religioasă sau etnică.
Totodată, ținând cont de faptul că fenomenele din sfera dezinformării pot influența opțiunile alegătorilor și participarea la vot, atragem atenția asupra importanței respectării de către competitorii politici a unei conduite etice și a participării active la dezvoltarea unui climat de încredere și integritate în desfășurarea campaniei electorale, astfel încât alegătorii să poată obține o imagine corectă și clară asupra ofertei electorale.
Încurajăm competitorii electorali să respecte cu strictețe toate regulile și normele specifice, inclusiv cu privire la finanțarea campaniei electorale și la desfășurarea acesteia în audiovizual, și să acorde o atenție deosebită recomandărilor europene în materie.
În campania electorală candidaţii, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale și organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, precum şi cetăţenii au dreptul să îşi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, marşuri, precum şi prin intermediul mass-media.
Este interzisă utilizarea vehiculelor inscripționate sau colantate cu sloganuri de campanie sau cu imagini ale candidaților, precum şi cu alte referiri la competitorii electorali, utilizarea vehiculelor care difuzează materiale audio, în mers sau staționar, organizarea de spectacole, serbări, focuri de artificii, utliziarea de bannere, mesh-uri, corturi publicitare, pavilioane publicitare, panouri publicitare mobile, steaguri publicitare, calcane, ecrane publicitare, indicatoare publicitare direcționale, structuri de publicitate autoportante, mijloace de publicitate, panouri publicitare, proiecte publicitare speciale, publicitate luminoasă.
Campania electorală se încheie în data de 8 iunie a.c., ora 7.00.
Ultimele stiri
Cultura
În perioada 18-20 mai 2024, reprezentanții Uniunii Mondiale de Folclor (I.G.F) au fost prezenți la...
Comentarii
Valentyn Lentsa -
Dna doctor sa ajungeti pe culmile cele mai inalte. Un interviu minunat pentru ziarul Rasunetul si...
lordul -
radu merge pe banii sponsorilor în turneu cu fetele.în campani merge cu mașina Consililui Județean...
Maria Ileni -
Succes dna dr!
Diana -
Super! La ediția următoare ar fi frumos un număr de Stand up comedy sau chiar mai multe :)
Toni -
Pe toate afisele electorale ale PSD Bistriţa-Naăsăud apare sloganul „Radu Moldovan și Gabriel...
Aniversări
La ceas aniversar, îi dorim părintelui Constantin Dan Cucul, preot paroh la Runcu Salvei, multă sănătate, viață îndelungată și rodnică păstorire.
În zi de sărbătoare, îi dorim domnului primar Ioan Pavelea de la Coșbuc, multă sănătate, fericire, putere de muncă, împliniri profesionale și...
La ceas aniversar, vă dorim dna profesor Maria Sas, director adjunct al Colegiului Național "Liviu Rebreanu" Bistrița, ca toate lucrurile minunate...
![[Valid RSS]](/sites/default/themes/rasunetul/images/valid-rss-rogers.png "Validate my RSS feed")
Comentarii
Astazi a început campania electorală pentru alegerile locale şi europarlamentare din data de 9 iunie- 2024, dar uităm de tripla semnificatie a zilei de 10 MAI- Ziua Regalităţii și a Independenţei României.
Astfel, în 1866, domnitorul Carol I era încoronat ca prim rege al noului Regat al României.
11 ani mai târziu, în 1877, statul român își proclama independența față de Imperiul Otoman, iar pe 10 Mai 1881 România devenea regat:
-10 MAI 1866: Carol I intra în Bucureşti şi aclamat de mulţime a fost escortat până în Dealul Mitropoliei unde şi-a depus jurămîntul rostit în limba franceză: „Jur să păzesc legile României, să-i apar drepturile şi integritatea teritorială”. În discursul care a urmat jurământului, domnitorul Carol I afirma: „Punând picioarele pe acest pământ, am şi devenit român!”. Proclamat „Domnitor al României” în ziua de 10 mai 1866, Carol, va rămâne cu acest titlu până în 26 martie 1881, când va fi proclamat rege.
-10 MAI 1877: Independenţa de stat a României. În decembrie 1876, Înalta Poartă adoptase, o Constituţie cu aparenţe liberale, prin care provinciile şi posesiunile Imperiului alcătuiau “un tot nedivizibil, din care nici o parte nu poate fi dezlipită pentru nici un motiv”, singura cale spre independenţa teritoriilor fiind războiul. După eşecul conferinţelor internaţionale de la Constantinopol, din decembrie 1876 şi ianuarie 1877, şi din martie la Londra, soluţia militară a devenit inevitabilă.
Astfel, în aprilie 1877 a izbucnit Războiul ruso-turc, ceea ce a constituit un ideal prilej pentru ca România, aflată sub suzeranitate otomană, să-şi câştige independenţa. Implicarea ţării noastre, oficializată prin actele adoptate de Adunarea Deputaţilor şi de Senat, în zilele de 29 şi 30 aprilie 1877, a decis soarta conflictului şi stabilirea învingătorilor.
Pe acest fond, la 9 mai 1877, ministrul de externe din acea perioada, Mihail Kogălniceanu, rostea faimoasele cuvinte: „ suntem dezlegaţi de legăturile noastre cu Înalta Poartă… Guvernul va face tot ce va fi în putinţă ca starea noastră de stat independent şi de sine stătător să fie recunoscută de Europa”.
A doua zi, la 10 mai, independenţa a fost proclamată din nou, dar de data aceasta de Camerele reunite, după care declaraţia a fost promulgată de către domnitorul Carol.
-10 MAI 1881: Transformarea României din principat în Regat, când Carol I s-a proclamat Rege al României şi şi-a pus pe cap coroana făcută din oţelul unui tun turcesc capturat la Plevna în timpul Războiului de la 1877. Astfel, la 10 mai 1881, se năşteau oficial Regatul României şi Familia lui Regală, iar Carol I devenea primul rege al României şi primul monarh din dinastia Hohenzollern-Sigmaringen.
Regele Carol I s-a stins din viaţă la 27 septembrie 1914, la Castelul Peleş, după o domnie de 48 de ani şi a lăsat în urma sa o monarhie consolidată, respectată în Europa, dar şi un stat modern şi puternic economic şi politic. I-au urmat pe tronul Romaniei Ferdinand I, Carol al II-lea şi Mihai I.
Dinastia Hohenzollern-Sigmaringen, al cărei nume se va transforma, simbolic, începând cu Regele Ferdinand I în Casa Regală de România, va conduce ţara până la proclamarea Republicii Populare Române, în 1947.
Din 2015, ziua de 10 MAI este din nou sărbătoare naţională. La 22 aprilie 2015 a fost adoptată de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz, Legea nr. 103/2015 pentru declararea zilei de 10 MAI ca zi de sărbătoare naţională fiind publicată în Monitorul Oficial din 18 mai 2015. Potrivit acestei legi, Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi celelalte autorităţi publice centrale şi locale organizează manifestări cultural-artistice pentru sărbătorirea zilei de 10 Mai.
Astazi a început campania electorală pentru alegerile locale şi europarlamentare din data de 9 iunie- 2024, dar uităm de tripla semnificatie a zilei de 10 MAI- Ziua Regalităţii și a Independenţei României.
Astfel, în 1866, domnitorul Carol I era încoronat ca prim rege al noului Regat al României.
11 ani mai târziu, în 1877, statul român își proclama independența față de Imperiul Otoman, iar pe 10 Mai 1881 România devenea regat:
-10 MAI 1866: Carol I intra în Bucureşti şi aclamat de mulţime a fost escortat până în Dealul Mitropoliei unde şi-a depus jurămîntul rostit în limba franceză: „Jur să păzesc legile României, să-i apar drepturile şi integritatea teritorială”. În discursul care a urmat jurământului, domnitorul Carol I afirma: „Punând picioarele pe acest pământ, am şi devenit român!”. Proclamat „Domnitor al României” în ziua de 10 mai 1866, Carol, va rămâne cu acest titlu până în 26 martie 1881, când va fi proclamat rege.
-10 MAI 1877: Independenţa de stat a României. În decembrie 1876, Înalta Poartă adoptase, o Constituţie cu aparenţe liberale, prin care provinciile şi posesiunile Imperiului alcătuiau “un tot nedivizibil, din care nici o parte nu poate fi dezlipită pentru nici un motiv”, singura cale spre independenţa teritoriilor fiind războiul. După eşecul conferinţelor internaţionale de la Constantinopol, din decembrie 1876 şi ianuarie 1877, şi din martie la Londra, soluţia militară a devenit inevitabilă.
Astfel, în aprilie 1877 a izbucnit Războiul ruso-turc, ceea ce a constituit un ideal prilej pentru ca România, aflată sub suzeranitate otomană, să-şi câştige independenţa. Implicarea ţării noastre, oficializată prin actele adoptate de Adunarea Deputaţilor şi de Senat, în zilele de 29 şi 30 aprilie 1877, a decis soarta conflictului şi stabilirea învingătorilor.
Pe acest fond, la 9 mai 1877, ministrul de externe din acea perioada, Mihail Kogălniceanu, rostea faimoasele cuvinte: „ suntem dezlegaţi de legăturile noastre cu Înalta Poartă… Guvernul va face tot ce va fi în putinţă ca starea noastră de stat independent şi de sine stătător să fie recunoscută de Europa”.
A doua zi, la 10 mai, independenţa a fost proclamată din nou, dar de data aceasta de Camerele reunite, după care declaraţia a fost promulgată de către domnitorul Carol.
-10 MAI 1881: Transformarea României din principat în Regat, când Carol I s-a proclamat Rege al României şi şi-a pus pe cap coroana făcută din oţelul unui tun turcesc capturat la Plevna în timpul Războiului de la 1877. Astfel, la 10 mai 1881, se năşteau oficial Regatul României şi Familia lui Regală, iar Carol I devenea primul rege al României şi primul monarh din dinastia Hohenzollern-Sigmaringen.
Regele Carol I s-a stins din viaţă la 27 septembrie 1914, la Castelul Peleş, după o domnie de 48 de ani şi a lăsat în urma sa o monarhie consolidată, respectată în Europa, dar şi un stat modern şi puternic economic şi politic. I-au urmat pe tronul Romaniei Ferdinand I, Carol al II-lea şi Mihai I.
Dinastia Hohenzollern-Sigmaringen, al cărei nume se va transforma, simbolic, începând cu Regele Ferdinand I în Casa Regală de România, va conduce ţara până la proclamarea Republicii Populare Române, în 1947.
Din 2015, ziua de 10 MAI este din nou sărbătoare naţională. La 22 aprilie 2015 a fost adoptată de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz, Legea nr. 103/2015 pentru declararea zilei de 10 MAI ca zi de sărbătoare naţională fiind publicată în Monitorul Oficial din 18 mai 2015. Potrivit acestei legi, Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi celelalte autorităţi publice centrale şi locale organizează manifestări cultural-artistice pentru sărbătorirea zilei de 10 Mai.
Adaugă comentariu nou