Bistriţa a comemorat eroii martiri ai Revoluţiei Române! Să păstrăm vie memoria lor, să le spunem copiilor această lecție de istorie

De Ziua Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii, autorităţile judeţene au organizat o ceremonie militară şi religioasă, în Piaţa Petru Rareş la Monumentul Revoluţiei. Col. Cornel Scurt, comandantul Brigăzii 81 Mecanizată „General Grigore Bălan”, prefectul Stelian Dolha, preşedintele Consiliului Judeţean – Emil Radu Moldovan, primarul municipiului Bistriţa – Ioan Turc, vicepreşedinţii CJ – Camelia Tabără şi Tiberiu Kecskes-Simionca, subprefectul Eugen Curteanu, şefii instituţiile militarizate din subordinea MAI, directori ai instituţiilor deconcentrate, participanţi la Revoluţia din 1989 au adus un omagiu eroilor Revoluţiei Române.

          Ceremonia a debutat cu intonarea Imnului naţional. Slujba de pomenire a eroilor a fost oficiată de protopopul ortodox Alexandru Vidican, alături de preotul Garnizoanei Bistriţa, protopopul greco-catolic Ioan Frişan şi preotul romano-catolic Gered Peter, cel din urmă fiind şi participant la acţiunile de protest care au avut loc în 22 decembrie 1989, la Bistriţa.

          Prefectul Stelian Dolha a punctat faptul că marcăm 31 de ani de la Revoluţia din 1989, prin care românii şi-au luat „raţia de libertate”. „E o zi cu încărcătură simbolică, aşa cum sunt şi zilele care au precedat-o, începând cu 16 decembrie, când s-a strigat printre gloanţe „Azi la Timişoara, mâine în toată ţara”. Sunt zile în care am învăţat gustul libertăţii, de la libertatea de mişcare, la libertatea de opinie, de asociere, dar pentru toate aceste drepturi şi libertăţi, care acum ni se par atât de fireşti, preţul plătit în 1989 a fost unul imens”, a spus prefectul Dolha. Acesta a adăugat că societatea românească nu poate oferi răspunsuri clare rudelor acestor eroi, iar cei vinovaţi nu au fost pedepsiţi, dar cu toţii suntem datori „să nu lăsăm uitarea să se aştearnă peste evenimentele care ne-au dat România de azi”. „În astfel de zile, să găsim prilejul să le vorbim tinerilor despre oameni care au murit şi să aducem în faţa lor chipurile eroilor apropiaţi de noi”, a transmis Stelian Dolha, cu referire la eroii Ioan Sabău şi Cristian Bucur. Nu în ultimul rând, prefectul judeţului a făcut apel la solidaritate, în aceste vremuri marcate de pandemie, pentru că doar împreună vom putea depăşi aceste momente. „Şi atunci, în 1989, ca şi acum, lecţia este aceeaşi: numai împreună vom reuşi. Împreună vom reuşi să trecem peste această cumpănă”, a concluzionat Dolha.

          Primarul municipiului Bistriţa, Ioan Turc, a menţionat că, din păcate, după atâta vreme „o serie de aspecte rămâne neclare, care induce un sentiment de nelinişte în societate”. „Cred că ar fi cazul să ne împăcăm cu propria noastră istorie ca un gest minimal pentru o reconciliere naţională reală. Între timp, valoarea jertfei eroilor rămâne intangibilă, iar de obligaţia de a clădi o ţară aşa cum poate ei şi-au imaginat-o nu ne absolvă nimeni şi nimic”, a declarat Ioan Turc.

          Nu în ultimul rând, preşedintele Asociaţiei „22 Decembrie 1989” Bistriţa, George Avram,  a amintit de zilele acelea fierbinţi şi de cei aproximativ 10.000 de oameni care s-au strâns în faţa Palatului Administrativ. Potrivit acestuia, Bistriţa a fost al cincilea oraş unde s-a ieşit în stradă, totul pornind de la iniţiativa muncitorilor de la Mecanica, cărora li s-au alăturat cei de la IUT, Filatura, Sticla, CPL, Rombat, Comelf, Cabluri Izolate şi Neizolate, dar şi simpli cetăţeni. Acesta a făcut referire şi la cei patru bistriţeni care au căzut în zilele Revoluţiei – studentul Ioan Sabău de la Brăteni (n.n. – comemorat luni de oficialităţi la Sânmihaiu de Câmpie), Remus Cristian Bucur – student la Academia Militară din Bucureşti, Francisc Nagy, decedat la Timişoara, şi Leontina Bânciu din Borleasa – împuşcată pe 17 decembrie 1989, la Timişoara. 

Comentarii

22/12/20 15:02
Vizitator

La 31 de ani de la Revoluție, in Piata Petru Rares din Bistrita trebuie făcută ordine. Aici kitchiul e la el acasă. Totul a inceput in primul mandat al fostului primar Ovidiu Cretu, pe care l-a apucat boala mutării statuilor, asa că in anul 2009 el a demolat bustul lui Petru Rares, pentru a face loc lângă prefectură controversatului monument sub formă de sulă , ca si cum ar fi vrut să dea sens sintagmei “Sula si Prefectura”.
A urmat apoi interventia la fântâna arteziana din fata prefecturii care din 2016 a fost „decorata” cu o monstruozitate cromatica numita “floarea de crin” si care arată execrabil. In cealalta parte a pietei s-a aflat până anul trecut troita revolutiei din 1989. Culmea este că tocmai troita care reprezintă singurul monument ce are legatură cu un eveniment concret petrecut in Piata Petru Rares si anume, Revolutia din decembrie 1989 de la Bistrita, a fost mutată total aiurea in cimitirul de pe strada Tarpiului, stârnind o reactie de indignare din partea bistritenilor care solicită ca troita sa fie adusă inapoi, dat fiind faptul ca Bistriţa a fost unul dintre primele oraşe in care au protestat în decembrie 89, peste 10.000 de bistriţeni din Fabrica Mecanică şi apoi din alte fabrici din zona industrială. Ei şi-au riscat viaţa şi libertatea, într-un moment în care nu se ştia dacă regimul Ceauşescu va cădea, dacă se va trage sau nu la Bistriţa. Daca s-ar pune problema schimbarii numelui pietei Petru Rares din Bistrita, aceasta ar trebui sa se numeasca Piata Revolutiei.
Cu toate astea in anul 2018, in Piața Petru Rareș a aparut din nou statuia domnitorului moldovean , de data asta plasata ca nuca in perete in spatiul dintre fântâna arteziană si locul ocupat de troita revolutiei, dând pietei un aspect execrabil de bazar oriental. Niciunul dintre aceste monumente nu sunt în armonie unul cu celălalt, iar imaginea de ansamblu, este distonantă inclusiv în raport cu clădirile din jur. De aceea trebuie facuta ordine, in sensul mutarii munumentului „LUMANAREA” din piata Petru Rares, in Cimitirul Eroilor acolo unde isi dorm somnul de veci eroii neamului, iar in locul lui sa revină statuia domnitorului moldovean, care dă si numele pietei. De asemenea si “Floarea de crin” ar trebui mutata pe strada Crinilor lânga blocurile colorate in mov după gusturile dubioase ale fostului edil Ovidiu Cretu. Evident TROITA REVOLUTIEI trebuie readusă din cimitir pe locul său initial din fata prefecturii, unde s-au petrecut manifrstatiile revolutionare din 22 Decembrie, 1989 de la Bistrita.

22/12/20 16:26
Paul

Motto:
“O revoluţie e întotdeauna începută de naivi, continuată de intriganţi şi exploatată de escroci”.
( Paul Bourget)

Cu toate că pe 22 decembrie, 1989 la Bistrița a fost o mișcare de protest spontană, iar în oraș nu s-a tras nicun foc de armă, o serie de manifestanti dețin certificate de revoluționari, care atestă „faptele de curaj” de care au dat dovadă în revolutia din 1989. Culmea ipocriziei este că unii dintre ei au dobândit prin fals titlul de ‘”Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 – Luptător cu Rol Determinant”. Bistrița mai are in prezent trei pseudo-revoluționari, respectiv George Avram, Ioan Blaga și Ioan Bența.
Acesti, revolutionarii de carton ai Bistritei, beneficiază de o începând cu data de 1 ianuarie 2015, de o indemnizaţie lunară de 2200 de lei si de alte avantaje nemeritate.
Si totusi, Judetul Bistrița-Năsăud are revolutionarii si chiar eroii ei în cadrul Revoluției din decembrie 1989. Este vorba despre eroii: Ioan Sabău, Cristian Bucur și Leontina Bânciu, trei martiri ai județului , care s-au jertfit pentru libertate în decembrie 1989, insa nu la Bistrita, ci in alte locuri din tara. In memoria acestora ar trebui reamplasată Troita Revolutiei in Piata Petru Rares din Bistrita, iar pe soclul acesteia să fie trecute numele celor trei eroi spre vesnică amintire.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5