Bistriţeni cu care ne mândrim ! Ica Tomi: Am venit cu toată lada mea de zestre la Madrid. Asociaţia Salva, locul în care e bine primit fiecare român din Spania

 

 

 

          Ica Tomi: - Vă deschidem uşa larg. Ne bucurăm de colindători, vă mulţumesc din suflet că aţi venit. Întotdeauna când vine cineva de acasă e ca şi cum ne-ar aduce o bucată de Românie, o bucată de acasă. Vă mulţumim din suflet şi ne puteţi colinda oricând.

 

 

          Ica Tomi: - Asociaţia Salva a luat fiinţă în anul 2013. Multă lume m-a întrebat de ce se numeşte Salva? Salva este numele localităţii din care provin şi am vrut ca această asociaţie să fie a fiecărui om de acolo de unde vine, fiecare să se regăsească în această asociaţie, ca în locul de acasă. Cred că în decursul atâtor ani de zile am reuşit să transmitem măcar o părticică din acest sentiment. În ceea ce priveşte activităţile asociaţiei, cred ne-ar trebui foarte mult timp să povestim cât de multe facem pentru că avem o activitate continuă.

 

 

          Ica Tomi: - Prima dată am început cu evenimentele culturale. Eu am lucrat în Federaţia Asociaţiilor Româneşti din Spania (FEDROM). În timp ce lucram acolo, am înfiinţat această asociaţie. Am mers pe partea socială pentru că eu lucram pe partea socială. Pe partea culturală am lucrat foarte mult la Asociaţia Salva. Din păcate astăzi FEDROM-ul nu mai există şi este mare păcat pentru că era o federaţie a asociaţiilor româneşti din Spania, un reper, atât pentru instituţiile spaniole, cât şi pentru instituţiile româneşti. Într-un fel, Asociaţia Salva a continuat activitatea de la FEDROM în sensul proiectelor sociale, pentru că sunt foarte puţine asociaţii în Spania care se ocupă sau au proiecte sociale în implementare. Chiar la început am organizat un Festival de Folclor internaţional, am avut şi interpreţi din România, pe Domnica Dologa, Ion Creţanul. A fost un festival de două zile organizat chiar la începuturile activităţii mele. Şase ediţii am organizat „La Madrid de Sânziene purtăm ia cu plăcere”, o serie de spectacole pe care le organizam în preajma Zilei Iei – 24 iunie. Cred că cel mai frumos spectacol pe care l-am pus în scenă a fost „Nunta Zamfirei”, un spectacol pe care l-am pus în scenă în Ateneul din Madrid, un loc emblematic. A fost o nuntă tradiţională, aşa cum nu mai vezi în ziua de azi – se poate vedea pe canalul de youtube al Asociaţiei Salva pentru că o să vă placă şi o să vă distraţi. Am mai pus în scenă şi „Şezătoarea”. Toate spectacolele pe care le punem în scenă sunt spectacole tematice pentru că obiceiurile s-au pierdut şi, în curând, vor rămâne doar pe scenă, dar măcar pe scenă să le redăm aşa cum trebuie, să fie un lucru sfânt, ca o lecţie de istorie din care românii care sunt în sală să înveţe sau să-şi aducă aminte de obiceiul respectiv, iar spaniolii să înveţe ceva din cultura noastră populară.

 

 

          Ica Tomi: - Sigur că da, părinţii mei sunt în Salva, fratele meu este în Salva, acolo avem case, acolo avem chiar şi un căţel şi un pisic care ne aşteaptă.

 

 

          Ica Tomi: - Exact. Cumva, nu am plecat definitiv de acasă, suntem legaţi de casă, pentru că, întotdeauna am considerat că acolo este casa mea, acolo este casa noastră şi mereu ne întoarcem. Bănuiesc că atunci când ne vom pensiona ne vom stabili în Salva.

 

 

          Ica Tomi: - Da, în acest an am avut şapte proiecte mari, dar şi multe proiecte mai mici. Avem cinci proiecte finanţate de Guvernul spaniol, de la regiunea Madridului, Comunitatea Madrid, sunt concursuri de proiecte. Noi facem proiectul şi concurăm cu alte proiecte. Concurăm cu Crucea Roşie, cu Caritasul care sunt cunoscute şi în România. Sunt ONG-uri extrem de cunoscute, astfel că este extrem de greu să obţii o finanţare concurând cu aceste asociaţii. Noi am reuşit. În acest an avem cinci proiecte sociale şi proiecte de sensibilizare în care încercăm să arătăm ţării în care noi locuim parte din cultura şi tradiţiile noastre. Unul dintre proiectele sociale constă în acordarea de ajutoare alimentare de urgenţă. Ne ocupăm cu ajutorarea familiilor care se află în stare de vulnerabilitate – şi avem multe familii care într-un fel sunt în grija noastră. Omul, când intră pe uşă, dacă este într-o situaţie deosebit de grea, în primul rând noi îi acordăm alimente, ajutor alimentar. Pe urmă, încercăm să-l îndrumăm cum să-şi caute de lucru. Avem diferite ateliere pe care le organizăm periodic. Îl îndrumăm să-şi caute de lucru, să intre pe piaţa muncii, cum să acceseze anumite pagini unde-şi poate găsi de lucru sau cum să-şi facă un curriculum. Dacă nici aşa nu se descurcă, avem şi posibilitatea de a le oferi direct locuri de muncă. Noi colaborăm cu diferiţi antreprenori care solicită muncitori şi noi le oferim aceşti muncitori din persoanele pe care le avem. Degeaba îi dai un ajutor alimentar la o persoană dacă peste o lună iar nu va avea, iar va muri de foame. Într-o ţară străină, când nu ai familia lângă tine să te sprijine, când nu ai pe nimeni să te sprijine şi ai rămas fără lucru, este extrem de greu. Nu toată lumea ştie cum să acceseze ajutoarele sociale sau ajutoarele din partea statului spaniol. Noi încercăm să-i ajutăm din toate punctele de vedere. Doar în acest an ne-au trecut pragul peste 1000 de oameni care sunt înregistraţi la noi. Noi trebuie să facem un studiu de caz pentru fiecare pentru a vedea cum îl putem ajuta. Îl înregistrăm, îi luăm toată povestea şi în urma acestui studiu noi punem în practică ajutorul persoanei sau familiei respective.

 

 

          Ica Tomi: - Da, în acest an avem nouă persoane care sunt angajate la Asociaţia Salva. Din păcate, anul viitor numărul persoanelor angajate se va reduce la jumătate pentru că, anul viitor, vom avea mult mai puţin proiecte pentru că s-au schimbat puţin regulile la Comunitatea Madridului, la apel, şi ne cer o cofinanţare foarte mare, ceea ce e foarte complicat pentru un ONG care nu produce bani. Deci, ca să avem susţinere financiară cred că trebuie să se schimbe puţin mentalitatea şi să ne dorească, pentru că noi, pe lângă instituţiile statului, îi sprijinim extraordinar de mult. În acest an încercat experienţa noastră şi am aplicat proiecte la Departamentul Românilor de Pretutindeni, unde am obţinut două proiecte mici, printre care şi gala pe care aţi menţionat-o. Ne-am gândit că ar fi un moment extraordinar de frumos ca Ziua României să fie sărbătorită un pic mai altfel, nu neapărat printr-o horă. Ea poate fi sărbătorită şi primind români de succes. Cred că a fost o alegere extraordinar de grea pentru că, fiecare român care trăieşte un anumit număr de ani în Spania, este un român de succes. Şi nu doar în Spania, ci oriunde, pentru că oriunde te duci eşti emigrant, mergi cu o valiză de haine, cu hainele de pe tine şi trebuie să răzbeşti, atât pentru familie, cât şi pentru cei apropiaţi ţie.

 

          Ica Tomi: - Zilele de sâmbătă noi le dedicăm copiilor. Sâmbătă dimineaţa ne deschidem uşa pentru toţi cei care vor să ne treacă pragul pentru că pentru noi aceşti copii sunt extraordinar de importanţi pentru că, dacă părinţii lor s-au străduit extraordinar de tare să-i integreze în societatea spaniolă, astfel că ei se definesc din ce în ce mai greu ca români. Pentru ei, România este ţara părinţii şi a bunicilor, nicidecum ţara lor. Noi încercăm să-i atragem puţin spre cultura românească ca să aibă ambele culturi. Nu odată am cunoscut familii care au fost nevoite să se întoarcă în România, dar copiii nu ştiau limba română, nu ştiau nimic despre cultura românească, ei au emigrat în ţara părinţilor lor şi este foarte complicat. Noi încercăm să-i motivăm pe părinţi să păstreze ambele culturi. Avem un ansamblu de copii  - Muguraşii Salvei – care sunt nişte copii minunaţi, de la 5 la 12 ani, care dansează. Am pregătit o serbare de Moş Crăciun pentru că Moşul va veni pentru cel puţin 150 de copii. Atâtea cadouri are Moşul. Să vină toţi copiii din zonă pentru că Moşul are cadouri pentru toţi. Toate aceste momente sunt deosebite pentru că, prin dans, prin jocuri – aici vorbim numai în limba română – învaţă mai bine limba, ei între ei. Aici le spunem o poveste, îi învăţăm să citească, petru că, dacă părinţii lor vorbesc cu ei limba română, de scris şi de citit se ocupă foarte puţin sau chiar deloc. Avem şi cărţi. De exemplu, în acest an, Moşul le aduce la toţi copiii cărţi de poveşti. Fiecare copil va primi o carte cu poveşti  - şi vreau să le mulţumesc elfilor Mărioara Sigheartău şi Teodora pentru că ne-au dăruit 40 de cărţi. Au fost ajutoarele Moşului.

 

 

          Ica Tomi: - Da, ne trec pragul nu doar cei necăjiţi. Ne trec pragul pentru că vor să ne cunoască cultura, vor să ne cunoască pe noi, ne trec pragul pentru că vor să ne asculte un artist român, vor să vadă o expoziţie de pictură pictată de un român care trăieşte în Spania, pentru că noi promovăm pe toţi cei care excelează într-un domeniu sau altul. Avem inclusiv întâlniri literare. Nu sunt foarte dese datorită volumului foarte mare de muncă, pentru că sunt atât de multe activităţi şi atât de diverse încât este practic imposibil să putem face ceva cu o mare frecvenţă. Am uitat să vă spun că noi încercăm să cunoaşte şi cultura etniilor, pentru că în România nu suntem doar români. În România trăiesc şi maghiari, şi saşi, şi romi, şi turci, şi tătari, şi ruşi lipoveni. În acest an am încercat, atât cât am putut, să redăm parte din cultura romă, atât pentru romi, cât şi pentru români sau spanioli, pentru toţi cei care vor să o cunoască. Au fost nişte evenimente extraordinare pentru că niciunul nu s-a aşteptat la o astfel de turnură, în primul rând pentru că majoritatea nu-şi cunoşteau nici istoria, nici cultura, nu ştiau absolut nimic. Cei care ştiau, au început să povestească şi la ceilalţi lucruri foarte-foarte interesante şi frumoase.

 

 

          Ica Tomi: - Da, aşa cum ţi-am spus şi la Bistriţa, eu am venit cu toată lada mea de zestre aici. Atunci n-am fost convinsă că m-ai crezut, iar acum te-am îmbrăcat din lada mea de zestre.

 

 

          Ica Tomi: - Casa dinainte mi-am luat-o cu mine. Avem câte trei rânduri de perne pe o parte şi pe cealaltă, iar asta înseamnă că nu suntem foarte bogaţi, pentru că casele foarte bogate aveau perne până-n tavan. Nouă ne mai lipsesc perne ca să fim mai bogaţi, mai gazde.

 

 

          Ica Tomi: - Madridul e un oraş foarte frumos, foarte interesant, Madridul este atât pentru cei bogaţi, cât şi pentru cei săraci, mereu găseşti un spectacol pe stradă care să te bucure şi care este gratuit. Bineînţeles, sunt şi spectacole foarte scumpe şi teatre pe care nu şi le permite oricine. Este un oraş extraordinar de frumos, primitor. După 20 de ani, aş putea spune că este a doua mea casă. Mă bucur că aţi venit şi ne-aţi bucurat cu colindele. A fost o seară minunată şi îţi mulţumim pentru acest lucru. Am colindat cu toţii, din tot sufletul. Eu sunt afonă, dar am colindat şi eu, pentru că la noi toată lumea colindă.

 

 

          Ica Tomi: - Da, cel de azi a fost foarte interesant, le-a plăcut foarte mult. Nici nu mă aşteptam să fie atât de ştiutori încât să-i pună întrebări unui etnolog. A fost o seară minunată şi te mai aşteptăm. Să nu vii din an în Paşti, să vii mai des.

 

 

          Ica Tomi: - Sărbători fericite şi să nu ne uitaţi.

 

 

          Ica Tomi: - Suntem singura asociaţie românească din Madrid, în Calle De Los Andaluces, nr. 20. Avem pagină de facebook – Asociacion Hispano Rumana Salva -, avem pagină web, avem Instagram, avem Twiter, avem telefoane. Dacă doriţi, ne puteţi găsi foarte uşor. După ce aţi coborât din avion, sunaţi-ne pentru că vă găsim noi.