CUVÂNTUL VINDECĂTOR

Bucurii spirituale şi Lacrimi

În ultimul timp am participat la câteva evenimente culturale ce au avut loc în Bistriţa.
Am să amintesc, succint, impresii, în ordinea cronologică, despre aceste întâlniri.
♦ Poezie şi muzică.
În ziua de 21 februarie 2013 Societatea Scriitorilor Bistriţeni „Conexiuni” a organizat la Centrul Cultural Municipal „George Coşbuc” o seară de muzică şi poezie intitulată: „Poezia de dragoste şi dragostea din poezie”.
Am ascultat muzică de o frumuseţe încântătoare interpretată la vioară de minunatul artist Florin Vlad, iar poeţi importanţi ai urbei au citit din creaţiile lor: Al.C. Miloş, din volumul „Prinţesa zburătoare valahă”, Iulia Paţiu, din volumul „Fruct întors în floare”, în curs de apariţie, Menuţ Maximinian din cartea publicată de curând „Noduri în haos”, Dorel Cosma- „Se naşte ceva”, Olimpiu Nuşfelean- „Eu, celălalt”, Ioan Cioba, dintr-un volum de „Scrisori...”, aflat în pregătire, Grigore Avram, din volumul „Curând”, Ovidiu Pojar, din „Jogging circular”, Gheorghe Mizgan, din cartea „Dilema clepsidrei”.
Întâlnirea a fost moderată de Elena M. Cîmpan.
În calitatea ei de poetă, Elena M. Câmpan ne-a bucurat prin faptul că a recitat, cu talent, mai multe poeme de dragoste din lirica românească, dar şi din creaţia proprie.
Aici am să reproduc câteva versuri. Toţi cei prezenţi au citit sau recitat frumos, impresionant şi asta o spune o iubitoare veche de poezie, dar spaţiul tipografic e limitat şi ceilalţi poeţi nu se vor supăra.
●●● Elena M. Cîmpan a recitat, între altele, o poezie scrisă de Magda Isanos:
„Sărută-mă...

Sărută-mi ochii grei de-atâta plâns,
Doar sărutarea ta ar fi în stare
Să stingă focul rău ce i-a cuprins,
Să-i umple de iubire şi de soare.

Sărută-mi gura, buzele-ncleştate
Ce vorba şi surâsul şi-au pierdut.
Îţi vor zâmbi din nou înseninate
Şi-ndrăgostite ca şi la-nceput.

Sărută-mi fruntea, gândurile rele
Şi toate îndoielile-or să moară,
În loc vor naşte visurile mele
De viaţă nouă şi de primăvară.”
●●● Domnul Gheorghe Mizgan a citit două poezii din care reproducem cîteva fragmente:
„Te-aştept!
Când Soarele e peste burg
În strălucirea-i orbitoare,
Încet, coboară spre amurg,
Iar trupul parcă-ncet mă doare.

Venind călare pe un murg
Cu stele galbene-n cărare,
Eu te aştept, clipele curg
În atmosfera-mbătătoare.”

„Cântec stelar
Pe cer a răsărit din nou o stea,
E steaua care-mi poartă mie dor,
Mai sunt stele pe cer, dar iată, ea
M-aşteaptă sus. Mă simt cutezător!
[...]

Sunt eu în cer, ori ceru-i pe pământ?
Atât de-aproape-i steaua. Mă frământ!
Căuşul palmei plin de noul cânt,
Privirea ei, o lacrimă în vânt!”
●●● Din poeziile Domnului Menuţ Maximinian:
„Noduri în haos
Toamna asta
Mi-am vândut dragostea.
Am dat-o pe o speranţă deşartă.

În sufletul meu
Se înghesuie sentimente sumbre.
Îmi umplu deznădejdea
Cu fumuri de ţigară.

Era o iubire curată,
Fără norme, temere sau constrângeri.
De ce am dat-o
Pentru un timp necunoscut?
Haosul îşi înnoadă cărările.”

♦ Premiile revistei „Mişcarea literară” 2013
În cadrul Colocviului „Avatarul lecturii în totalitarism” ce a avut loc în ziua de 27 februarie 2013 sub egida Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Centrului Judeţean pentru cultură B-N şi Biblioteca Judeţeană B-N, moderat de Olimpiu Nuşfelean şi Ioan Pintea, au avut loc dezbateri la care au participat scriitori din Bucureşti, Cluj-Napoca, Braşov şi din judeţul nostru, s-au înmânat Premiile revistei „Mişcarea literară”, s-au prezentat cărţi şi au avut loc lecturi publice.
În deschidere, Domnul Olimpiu Nuşfelean a menţionat că Revista „Mişcarea literară” nu este numai pagină tipărită ci este şi un fenomen cultural.
Domnul Alexandru Pugna, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean a arătat că Revista M L reprezintă un document care vorbeşte de valoarea spirituală a acestei publicaţii şi îi doreşte să îşi păstreze standardul înalt pe care îl are.
Cuvinte de felicitare a rostit şi Domnul G. Ţărmure pentru cei care realizează Revista şi a spus că are o stare de confort ştiind că este pe mâini bune.
Domnul Ioan Pintea a spus că prin sprijinul lui Alexandru Pugna, care este un veritabil om de cultură şi al Preşedintelui C.J., Revistei M.L. îi este asigurată existenţa din punctul de vedere al finanţării şi va depinde de efortul redacţiei ca să meargă mai departe.
Olimpiu Nuşfelean, Alexandru Pugna şi preşedintele juriului, Alex Goldiş, au acordat premiile „Mişcării Literare” pe anul 2012.
La Poezie a fost premiat Liviu Ioan Stoiciu, la Critică şi istorie literară - Mircea Popa, Pentru Eseu, Vasile Gogea, Pentru Proză, Icu Crăciun şi premiu pentru Critică literară profesorul Vasile V. Filip.
Scriitorii premiaţi au rostit cuvinte foarte frumoase, memorabile, unii din ei, l-aş numi pe Vasile Gogea, chiar cuvântări ample ce vor fi reţinute, sper într-o viitoare carte prin grija Consiliului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud.
Am să mă refer la premiatul care a vorbit cel mai puţin şi despre care Olimpiu Nuşfelean a spus că i-a dat premiu ca o provocare, dar speră să-i fie un imbold şi nu ca un pretext să renunţe la scris. Este vorba de Profesorul Vasile Filip care, surprins vizibil, a spus: „la orice vârstă te descoperi şi redescoperi. Mulţumesc juriului că a descoperit că sunt critic literar, dar vreau să rămân un cititor onest şi abordând cărţile nu ca un critic literar şi ca un cititor fidel câtă vreme o revistă atât de importantă a avut atâta încredere în mine să îmi acorde aşa un premiu.”
♦ Să îngrijim doar florile Înţelepciunii
Sala de conferinţe „Liviu Rebreanu” a Bibliotecii Judeţene Bistriţa-Năsăud, sediul nou, Str. Al. Odobescu Nr. 11. a găzduit în ziua de 28 februarie 2013 un Eveniment deosebit organizat de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Biblioteca Judeţeană Bistriţa-Năsăud, şi Fundaţia Sfinţii Închisorilor, avându-l ca invitat pe Monahul Moise Iorgovan, moderator Ioan Pintea, directorul Bibliotecii Judeţene.
A avut loc lansarea cărţii „Să nu ne răzbunaţi” şi vizionarea unui film despre suferinţele oamenilor din Basarabia, supravieţuitori ai deportărilor în Siberia.
Monahul Moise de la Mănăstirea Oaşa, coordonatorul cărţilor „Sfântul Închisorilor” şi „Să nu ne răzbunaţi” a vorbit foarte frumos despre spiritul unor oameni ce au suferit în închisori, dar care au rămas doar cu Iubirea pentru Dumnezeu în suflet şi fără nici o urmă de ură.Despre Mircea Vulcănescu (1904- 1952), economist, sociolog, filozof, scriitor, teolog, publicist, pedagog, a arătat conform unui martor că s-ar aşezat pe ciment ca o saltea pentru a sta peste el un tânăr foarte bolnav şi i-a salvat viaţa. Mircea Vulcănescu a lăsat ca testament: "Să nu ne răzbunaţi!".
Monahul Moise mai adaugă, conform Scripturilor, că ţinerea minte a răului este păcat, dar şi bucuria că a văzut cum învingătorii închisorilor nu aveau resentimente.
Doctorul-scriitor Mircea Gelu Buta ne-a adus în atenţie un fapt important şi anume, a spus că s-a închinat şi rugat la moaştele celor morţi în închisori şi a simţit ceva deosebit. Aşa cum a scris şi în cartea sa „Reflecţii colocviale”, a amintit numele lui Nae Ionescu. Am să reproduc aici, din cartea amintită, scrisă magistral de Dr. Gelu Buta, câteva cuvinte: „Nae Ionescu nu a fost doar un intelectual care scria doar articole teologice sclipitoare, ci un creştin otodox practicant care nu se sustrăgeasmereniei postului sau milosteniei şi care participa regulat la Sfânta Liturghie. Iată de unde şi influenţa gândirii profesorului asupra studenţimii bucureştene din perioada interbelică.”
Domnul Ioan Pintea a spus că în preocupările călugărului Moise Iorgovan este un fapt de care nu se mai ocupă aproape nimeni, şi anume, suferinţele acestui neam, a acestor martiri, aducând, prin cărţi cu mărturisiri, conferinţe şi filme în atenţia contemporanilor acele evenimente triste petrecute în timpul totalitarismului.
Acei oameni nevinovaţi, care au murit în puşcării sau sunt supravieţuitori şi depun mărturii vii, sunt onoraţi de călugărul Moise prin ceea ce face, a spus Ioan Pintea.
Cât timp a rulat filmul, în care am văzut mărturiile unor persoane care erau copii când au fost deportaţi în Siberia împreună cu părinţii lor sau cu bunicii lor, un mare număr dintre cei care ne aflam în sală am avut obrajii plini de Lacrimi ce curgeau fără voia noastră. Personajele din film au spus lucruri terifiante, dar şi mărturia că au fost permanent ajutate de Rugăciune.
După atâtea Lacrimi, la finalul vizionării, în sală s-a auzit vocea Monahului Moise care ne-a vorbit despre Lecţia transfigurării.
Monahul Moise a ascultat supravieţuitori care povesteau despre cât de mult i-a ajutat Rugăciunea, cum i-a apropiat închisoarea de Dumnezeu şi cum au ieşit de acolo (evident, cei care au rămas vii) nişte învingători.
Eu sunt eroi şi vor rămâne nemuritori prin fimul realizat de acest tânăr Monah Moise ce vrea să realizeze un fel de Pateric al închisorilor din care să se vadă cum a fost prezenţa lui Dumnezeu în viaţa deţinuţilor politici.
Să Îl dorim noi toţi pe Dumnezeu ca să fie permanent prezent în viaţa noastră indiferent unde ne-am afla.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5