Campionatul Naţional de Atelaje cu doi cai, în pregătire la Herghelia Beclean

În zilele de 1,2,3 iulie la baza hipică a Hergheliei din Beclean se va desfăşura o etapă a Campionatului Național de Atelaje cu doi cai. Astfel, la început de iulie, timp de trei zile, de vineri până duminică, iubitorii de sporturi hipice se vor bucura din plin de frumosul spectacol ecvestru de la Beclean, având ocazia să admire cai extrem de valoroşi, exemplare cabaline deosebit de frumoase şi spectaculoase, antrenate pentru a participa cu succes la competiții de mare anvergură. Atelajele participante în competiţie, prezentarea şi sportivitatea conducătorilor de echipaje vor aduce un plus de atractivitate şi spectaculozitate pe parcursul celor trei zile de concurs.
În prima zi, vineri, 1 iulie, într-un careu de 40/100 de metri, va avea loc proba de prezentare şi dresaj, prin care se verifică ritmul, impulsia, flexibilitatea, relaxarea și plasarea cailor, stilul și acuratețea figurilor executate cu atelajele de către concurenți. Aceștia vor avea de executat schimbările cerute în progresie, atunci când capul animalului ajunge în dreptul liniei indicatoare.
Sâmbătă, 2 iulie, se desfăşoară proba de maraton, cea mai spectaculoasă etapă din concurs pentru public, punând la încercare rezistența fizică și pregătirea tehnică a cailor și a driverilor. Traseul de maraton, cu o lungime de 15.700 de metri are mai multe etape: prima, cu alură liberă și pornirea atelajelor din zece în zece minute, presupune parcurgerea a 5.000 de metri, pe drumuri de țară și pe câmp, cu o viteză medie de 15 kilometri/oră; a doua, la pas, se desfășoară cu o viteză medie de 7 kilometri/oră, pe o lungime de 1.000 de metri; a treia, la trap, presupune mișcarea cu 15 kilometri/oră și trecerea prin opt obstacole naturale și artificiale construite din lemn și alte materiale, aplicându-se câte un punct de penalizare pentru fiecare 5 secunde petrecute într-un obstacol, cu riscul eliminării din probă pentru concurenții care depăşesc limita de 5 minute.
În ultima zi de concurs, duminică, 3 iulie, se va derula proba de obstacole. În cadrul acestei probe, concurenţii vor avea de parcurs un traseu cu obstacole artificiale, porţi de conuri, cu o lățime a ,,porților” doar cu 10-15 centimetri mai mare decât ecartamentul roților din spatele trăsurilor. Miza constă în evitarea penalizărilor cuantificate astfel: trei puncte pentru doborârea unui obstacol și un punct pentru fiecare două secunde de depășire a timpului de bază (cine încheie traseul fără penalizări intră în baraj).

Conducerea de atelaje este incontestabil cea mai elegantã, cea mai spectaculoasã, dar si cea mai costisitoare ramurã a sporturilor hipice. Nu din întâmplare este denumitã si "opereta sporturilor ecvestre". Concursurile oficiale se organizeazã în 3 zile dupã modelul concursului complet de cãlãrie, având trei probe principale: dresajul împreunã cu prezentarea, maratonul si obstacolele.

Dresajul și prezentarea
Prima probã a concursurilor oficiale este dresajul care de cele mai multe ori are loc în ziua de vineri. Pe un teren de 40x100 m atelajele trebuie sa evolueze dupã un program obligatoriu dinainte stabilt. În dreptul literelor așezate în puncte fixe lângã careul de dresaj caii trebuie sã execute întoarceri, schimbãri de aluri de mers, cercuri mai mici, mai mari conduși, cu o mânã sau douã mâini, semicercuri, diagonale, opriri în care câteva secunde atelajul trebuie sã stea nemișcat sau dat înapoi 3 m obligatoriu în linie dreaptã. Indiferent de componenta echipajului, doi sau patru, caii trebuie sã meargã în aceeași cadențã, cu aceași ținutã, deci cu o armonie perfectã în patru aluri de mers, și anume pas – obligatoriu bine sprijinit pe zãbalã, cu ritmicitate și cu aceași forțã de tracțiune din partea cailor, trap mãrunt, trap de lucru și trap alungit. Aceastã ultimã alură de mers este poate cel mai greu de realizat. Cere atât o conformație anatomicã aproape perfectã din partea cailor cât și multã, multã muncã și antrenamente.Se puncteazã atât driverul cât și prezentarea atelajului. Punctajul obținut fiind scãzut din punctajul maxim și devine punct de penalizare cu care concurentul continuã concursul în urmãtoarele probe. Eroarea de parcurs dupã trei reluãri înseamnã descalificare.

La anumite concursuri, în funcție de anunțul organizatorilor, prezentarea poate constitui o probã separatã. Aici juriul puncteazã, tot pe principiul punctelor de penalizare, dupã cinci criterii:
- conducãtor și secund (secunzii, doi la numãr în cazul atelajelor cu patru cai), se ține cont de costumație, stil (pãlãria, mãnușa, cravata, biciul și pãtura de corp sunt elemente obligatorii), calitatea și armonia costumului, pânã și ultimul fir de praf de pe încãlțãminte pot fi extrem de importante;
- caii – condiția fizicã, curãțenia, coama, coada, potcovitul și armonia perechilor;
- harnașamentele – stilul, starea, materialul din care sunt confecționate, ornamentele, și curãțenia;
- trãsura – stilul, execuția, starea, curãțenia, (farurile, stopurile – obligatorii);
- impresia generalã - la aceastã probã în afarã de secund sau secunzi, se admite pe trasurã prezența unui cãlãtor.

O femeie superbã îmbrãcatã elegant, cu pãlãrie mare, mãnuși albe lungi, cu un buchet de flori în brate ridicã nivelul estetic al acestei probe. Proba de prezentare, mult controversatã, este deosebit de importantã pentru ca atelajele din sport sã respecte tradiția si stilurile caracteristice zonelor geografice de unde provin. Este cea mai bunã metodã ca atelajele sã nu ajungã la delãsare sau lipsã de pretenție. La cele mai multe etape ale Campionatului Național din România proba de prezentare este probã oficialã. De asemenea, la cele mai prestigioase concursuri din Europa – exemplu la Cupa „Alpen Adria“, consideratã Campionatul European neoficial, proba de prezentare este proba, de asemenea, oficialã.

Maratonul
Denumirea de „maraton“ face aluzie la trecutul acestui sport când proba se organiza pe distanta de 42 km, însã în anii ’80 aceastã distanțã s-a redus la 25 - 28 km, astãzi fiind de 12-15 km în ideea protejării cailor. Trãsurile folosite la proba de maraton sunt vehicule cu construcție specialã, realizate cu soluții tehnice sofisticate. Ele trebuie sã aibã greutãți si ecartamente obligatorii stabilite în regulament iar ținuta și costumația concurenților este la libera alegere, doar casca de protecție sau toca fiind obligatorii. Secundul (secunzii) au o sarcinã foarte precisã și deosebit de dificilã, ei țin echilibrul atelajului, de multe ori executând exerciții fizice aproape acrobatice. Condiția fizicã și cea psihicã sunt extrem de importante atât la driveri cât și la cai.

Obstacolele
Aceastã probã are loc în ultima zi a concursului. Concurenții se prezintã la start în funcție de rezultatele obținute în primele zile, astfel cã primii la start sunt cei cu cele mai multe puncte de penalizare iar ultimii sunt echipajele cu cele mai bune rezultate. Din nou se cere trăsura de stil și costumația elegantã. Obstacolele constau din jaloane portocalii de formã conicã așezate la 10 cm de ecartamentul roților, fiecare jalon având câte o minge deasupra. Mingea doborâtã de concurent se penalizeazã. Porțile sunt marcate, pe o parte si alta cu culori, culoarea roșie obligatoriu la mâna dreaptã și culoarea albã la mâna stângã. Parcul de obstacole este decorat cu plante și flori ornamentale, ridicând astfel nivelul estetic al probei.

Pe lângã doborârea mingilor sau depãșirea timpului de bazã, atelajele sunt penalizate cu puncte pentru derobãri sau nesupuneri din partea cailor, lipsa elementelor obligatorii din ținuta concurenților sau dotarea incompletã a trãsurilor, iar ajutorul din exterior sau din partea secundului, eroarea de parcurs sau a treia împotrivire a cailor, depãșirea unui minut de la semnalul sonor și pânã la trecerea liniei de start și ocolirea porții de sosire sau rãsturnarea trãsurii se pedepsesc cu descalificare.

Punctajul final al concursului de atelaje se realizeazã prin adunarea punctelor de penalizare din toate cele trei zile de concurs.
Dupã terminarea celor trei probe, are loc premierea si defilarea sau chiar „parada“ atelajelor în ritmurile muzicii și aplauzele spectatorilor.
Titlul de „Campion National“ se obține în funcție de punctele adunate la etapele oficiale ale Campionatului National, iar în funcție de numãrul de titluri de campion obținute de un concurent, Federația Ecvestrã Românã poate sã acorde titlul de „Maestru“ sau „Maestru emerit al sportului“. Dreptul de participare la Campionatele Mondiale se obține prin calificarea prealabilã a concurenților. Regulamentele la concursurile oficiale și la etapele de campionat sunt regulamentele Federației Ecvestre Internaționale, iar regulamentele de campionat se stabilesc anual de „Comisia de atelaje“ a Federației Ecvestre Române.