Cel mai vechi monument istoric din Bistriţa, dezvelit până la cărămidă. Cele mai mari lucrări din ultimele secole la Biserica Coroana

Biserica Coroana din Piaţa Unirii a intrat în ample lucrări de conservare şi renovare. După cum ne informază părintele protopop Alexandru Vidican, proiectul a fost realizat de o echipă de arhitecţi autorizaţi pentru monumente de categoria A, tencuiala exterioară fiind dată jos până la zid, urmând a fi gândit un alt proiect care să pună în valoare faţada acestei lăcaş de cult. De asemenea, se va lucra şi la acoperiş, pentru că sunt şi grinzi vechi de 800 de ani, putrede, care pun în pericol siguranţa monumentului istoric. Lucrările se vor efectua atât cu bani de la bugetul municipal, cât şi din sumele donate de enoriaşi. Reamintim faptul că printre proiectele primarului Ovidiu Teodor Creţu se află şi acela a unei noi viziuni asupra Pieţei Unirii, care să fie modernizată, iar Zidul Cetăţii care se află în imediata apropiere a bisericii să fie pus în valoare.
Construită în jurul anilor 1270 – 1280, în stil gotic timpuriu, monumentul a suferit mai multe reparaţii şi transformări, prima dintre acestea fiind consemnată în anul 1494. Între anii1518 – 1520, sub conducerea maistrului Sigismund, monumentul a fost modificat în stil gotic târziu, mai apoi suferind adăugiri în stil baroc .
După 1541, când minoriţii au părăsit oraşul, clădirea a servit o vreme ca hambar şi pivniţă de vinuri. Dacă în secolul al XVIII–lea, interiorul monumentului a fost adaptat stilului gotic, după anul 1895, când a fost cumpărat de români, (care nu aveau voie să–şi construiască biserică proprie în oraş). În anul 1988, pereţii bisericii au fost acoperiţi cu pictură murală,(frescă) în stil neobizantin, conform primariabistrita.ro.
Din vechiul monument din secolul al XIII–lea se mai păstrează doar corul. Tipologic, construcţia face parte din categoria bisericilor sală, cu fronton masiv la faţada vestică, decorat cu o rozetă. Nava este sprijinită de contraforţi înalţi şi un cor încheiat cu absidă poligonală.
Astăzi, fosta Mănăstire minorită, face parte din ansamblul bisericii ortodoxe „ Intrarea în Biserică a Maicii Domnului ”.

Comentarii

10/03/17 08:11
Victor

„La 21 Decembrie 1893, la Arad s-a semnat contractul definitiv de cumpărare a catedralei catolice ce aparținuse ordinului minorit din Bistrița. Vânzarea, respectiv cumpărarea s-a făcut cu acordul Sfântului Scaun și a episcopiei greco-catolice de Gherla. Reprezentantul ordinului minorit din Ungaria a fost dr. Janosy Demjen în calitate de vânzător, în timp ce comunitatea greco-catolica din Bistrita a fost reprezentata de avocații Lica Daniel si Ciuta Demetriu în calitate de cumpărători. În afară de biserică au fost cumpărate toate clădirile care aparținuseră Mănăstirii Ordinului Minorit, în Bistrița și în împrejurimi, pentru o sumă de 35000 de florini. Martori au fost Gal Iosif deputat dietal și Oncu Nicolae – directorul băncii Victoria din Arad. Suma a fost plătită în ianuarie 1894 iar întabularea s-a facut cu numărul 419/1895, după ce ultimele încercări de a zadarnici proiectul au eșuat. Autoritățile locale încercaseră să împiedice intabularea bisericii pe parohia greco-catolica. Nu au reușit decât să amâne acest lucru. La 10 ianuarie 1895 protopopul Alexandru Silași dispunea să se restituie din conturile bisericii suma de 35.000 de florin următorilor: Danilă Lica, Gabriel Vârtic si Gabriel Tripon. Aceștia achitaseră în anul anterior întreaga sumă Ordinului Minorit. În acest scop casierul era împuternicit să ridice banii parohiei depozitați la “Districtssporcasa” si “Bistriteană”. De asemenea și creditul angajat la prima societate bancară, în suma necesara, pentru rezolvarea definitivă a problemei. În primăvara aceluiași an s-a încheiat un contract pentru “deplina reînnoire si parțial reconstituire” a bisericii. Altarul a fost mutat mai înainte și reconstruit în conformitate cu ritul greco-catolic. În total reparațiile din 1895 au costat parohia suma de 1200 de florin. Sumele împrumutate de la banci pentru cumpărarea bisericii au fost repartizate spre recuperare pe credincioșii greco-catolici din oraș, fiind restituite in anii urmatori.” Iosif Uilăcan “Biserica in perioada comitatului Bistrița-Năsăud 1876-1918″ aparut in Revista Bistritei XXI-2 2007
Oricat ar incerca elefantii de astazi sa justifice furtul si sa treacă neobservați, în mod evident si ironic, iată că acest lucru nu este posibil. Să mai spună cineva ca nu e lucrarea divinității. Eu în locul celor care își renovează prăvălia pe bani publici, m-aș cam teme. Și, pentru orice eventualitate aș lăsa-o așa ca să nu mai fie discuții. Măcar să știe toată lumea cine suntem. Drapată în elefanți care îndeamnă la un „Remember 1895”!

10/03/17 09:50
Victor

Genocidul confesional si cultural impotriva greco-catolicilor inceput in 1948 este iata continuat in zilele noastre. Autorul articolului, care cunoaste foarte bine istoria si traditiile locului, evita cu mare grija orice referinta la greco-catolici. Nicio referire la greco-catolici nu trebuie sa tulbure linistea drept-credinciosilor. Autorul articolului, care cunoaste foarte bine istoria si traditiile locului, evita cu mare grija orice referinta la greco-catolici. In procesul continuu de rescriere a isoriei in chip convenabil pentru cei care au venit cu puterea sovietica. Inca o data, in mod semnificativ pentru cei ramasi care au rezistat experimentului de mancurtizare, metoda de supunere a maselor prin puterea propagandei mincinoase a fost descris de George Orwell in romanul "1984" scris in 1948.
„Cine controlează trecutul controlează viitorul.
Cine controlează prezentul controlează trecutul”.
Avem iata un exemplu de text mestesugit scris in Nouvorba in care orice referire la proprietarii de drept - Biserica greco-catolica - este evitata insinuindu-se ca acei romani care au cumparat-o si "care nu aveau voie să–şi construiască biserică proprie în oraş" ar fi chiar ortodocsii pomeniti in articol, cei daruiti cu biserica furata prin decretul guvernului comunist a lui Dr. Petru Groza din 1 Decembrie 1948. Pentru ca lucrul acesta sa fie posibil trebuia doar desfintate doua cuvinte "greco-catolic". Ca sa-l citam din nou pe Orwell:
„Nu vezi frumusețea desființării cuvintelor? Tu nu știai că Nouvorba este singura limbă din lume al cărei vocabular scade în fiecare an?! […] Nu înțelegi că singurul scop al Nouvorbei este de a limita aria de gândire?!"
Felicitari pentru reusitul articol si la noi succese in planul muncii politico-ideologice si al controlui al minții (celorlalți) in cadrul Ministerului Adevarului!Oricate asemenea reusite vor mai fi, in fiecare an, in Postul Pastilor va rasuna pana la sfarsitul veacurilor intrebarea:
"Unde este Abel, fratele tau?"

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5