Celţii vin din trecut în prezent ca să consolideze prietenii transfrontaliere

Vineri, sâmbătă şi duminică, istoria e vie, istoria e în direct la Băile Figa! Axată pe expunerea în toată splendoarea sa a culturii „La Téne”, din Epoca de Fier, pe ritmuri rock şi folk, lecţia celţilor, cu prelegeri, expoziţii, ateliere, târguri, demonstraţii de luptă, reconstituiri ale vremurilor, degustări de mâncare, produse de artizanat, va fi, cu siguranţă, una spectaculoasă şi memorabilia, cu atât mai mult cu cât prieteni de pretutindeni şi-au dat întâlnire aici, ca să consfinţească legături pentru totdeauna.
Programul începe în 26 iunie, de la ora 14,30, cu sosirea invtaţilor, şi continua până seara cu prezentarea civilizaţiei celtice (dr. Radu Zăgreanu şi dr. Marius Ardelean), artefacte şi produse specfice. Concertele cu Ion Pop, Ion Stanciu, Big City, The Green Tree şi Focul Viu vor tine ritmul de la ora 20.00, până la miezul nopţii. Distracţia va continua sâmbătă, 27 iunie, de la ora 10.00, cu activităţi interactive cu publicul, lupte şi jocuri celtice, pentru ca de la ora 21.00 să înceapă show-ul din ,,Noaptea barbarilor”, în acompaniamentul celor de la RattleJack, Bucovina, Tiarra şi God. Duminică, 28 iunie, activităţile tematice vor începe la ora 13.00, având în plus faţă de zilele precedente spectacolul ecvestru (tir cu arcul călare şi demnstraţii cu focul, de pe cal) şi preparatele culinare în ton cu evenimentul, pentru ca încheierea să vină seara cu poezie şi folk savurate în jurul flăcărilor.

Neprotocolar, un primar irlandez, pe meleaguri someşene
Politician la serviciu și membru într-o trupă rock în timpul liber, Andrew McGuinness, primarul orașului irlandez Kilkenny, va cânta în acest sfârșit de săptămână la “Zilele orașului Beclean”, pe scena din Băile Figa a Festivalului Celtic Transilvania. Lansată de prietenii beclenari organizați acum în Asociația ce dă nume evenimentului , o parte dintre aflându-și în localitatea administrată de McGuinness, odată cu jobul, o a doua casă, invitația reprezintă un prim pas în concretizarea relațiilor de prietenie dintre cele două localități, căci dincolo de întâlnirea oficială cu autoritățile orașului de pe Someș, oaspetele intenționează să facă la Beclean o vizită mai puțin protocolară, în ideea închegării unor schimburi de cultură și tradiții, cu gânduri amiabile și de prosperitate.
Iubitor de muzică și experiențe noi, călător și căutător de locuri inedite și culturi diverse, spirit liber și nonconformist, primarul irlandez vine pe meleaguri someșene să se bucure împreună cu localnicii, urmând să interpreteze singur, cu o chitară acustică și o tamburină, cântece tradiționale irlandeze sau din sfera rock, pop, multe dintre ele extrem cunoscute publicului larg, căci le aparțin unor artiști renumiți precum: U2, Munford and Sons, Pink Floyd, grupul rock celtic Thin Lizzy și alții.
Andrew McGuinness speră ca, prin limbajul său universal, hobby-ul său, muzica, să fie un liant între popoare și să mobilizeze artistic publicul, într-o petrecere de neuitat.

George Piştereanu, când vrea să fluiere, fluieră la Beclean
Primarul irlandez nu va fi singura prezenţă pitorească a festivalului celţilor de la Beclean. Legat sufleteşte de eveniment încă de la prima sa ediţie, actorul George Piştereanu, cunoscut publicului larg pentru interpretarea rolului Silviu din pelicula “Eu, când vreau să fluier, fluier”, a acceptat să participe şi de această data, asumându-şi ca voluntar postura de prezentator şi cea de interpret a două melodii din folclorul aromân.
Pentru amândoi, chemarea spre Beclean a venit dinspre prietenul Ovidiu Filip, sufletul întregii manifestări, din postura românului plecat la muncă în străinătate, stabilit într-o ţară de origine celtică, în irlandezul Kilkenny, dar rămas cu sufletul la Beclean, oraşul copilăriei şi al primei tinereţi.

De ce aici?
De ce un festival celtic tocmai la Beclean? Ne lămuresc organizatorii:
“Una dintre cele mai fascinante populaţii ale Europei antice au fost triburile celtice. Răspândiţi din insulele britanice până în Asia Mică, aceştia au sălăşuit pe arii largi în Europa, inclusiv pe teritoriul Daciei. Prezenţa lor pe actualul teritoriu al României este semnalată, pentru prima oară, în a doua jumătate a sec. IV î.Cr. În procesul lor de migrare, celţii au urmat două rute, una de-a lungul Dunării, iar cealaltă de-a lungul munţilor Carpaţi. Unii vor rămâne pe teritoriul carpato-dunărean, unde vor întemeia oraşe, pe care Ptolemeu le consemnează pe harta sa. La sfârşitul sec. IV î. Chr. are loc o avansare a acestora spre centrul Transilvaniei. Aici ei vor controla zonele cele mai fertile pentru agricultură şi creşterea animalelor, valorificând resursele de fier şi argint, precum şi bogatele zăcăminte de sare. După o perioadă de conflicte armate între patura dominantă celtă şi populaţia autohtonă a dacilor, între ele s-au stabilit raporturi de convieţuire. Arheologic, s-a constatat un transfer firesc de forme şi tehnici noi catre populaţia dominată şi comunităţile dace. Inventarul mormintelor atestă poziţia specială pe care o aveau războinicii, în special anumiţi şefi ai clanului înmormântaţi cu armele şi veşmintele lor bogat ornamentate. Deşi cultura celţilor stabiliţi în zonele transilvane aparţine tipologic culturii celte central-europene şi occidentale, anumite caracteristici sunt rezultatul unei „contaminari” produse prin impactul cu populaţiile locale cu care au venit în contact.
Una dintre cele mai importante necropole celtice din Transilvania este cea descoperită în localitatea Fântânele din judeţul nostru, cu peste 100 de morminte cercetate. Au fost stabilite trei puncte cu descoperiri funerare pe o distanţă ce nu depăşeşte 5-6 km. Căpeteniile, războinicii și femeile erau înhumate în trei tipuri principale de morminte: 1. Morminte de inhumaţie; 2. Morminte de incineraţie în groapă; 3. Morminte de incineraţie în urnă.Pe lângă resturile umane, din morminte au fost recuperate diferite materiale arheologice, în special vase ceramice, unele conservate impecabil, dar şi mai multe obiecte de podoabă din bronz/fier sau cu întrebuinţare casnică. Pentru acest spaţiu, care corespunde din punct de vedere administrativ judeţului Bistriţa-Năsăud, sunt înregistrate un număr însemnat de alte necropole celtice, identificate în perimetrele localităţilor Dipşa, Cepari, Galaţii Bistriţei, Archiud, Şopteriu, Orosfaia. Pe lângă cimitirele amintite, în zona Bistriţei se mai cunosc o serie de materiale, foarte probabil desprinse tot din morminte.
Asociaţia Culturală " Celtic Transilvania " Beclean vine astfel în faţa publicului cu o poveste nouă, inedită pentru meleagurile transilvănene, acea a Celţilor. Într-o Europă ce se doreşte a fi unitară, însă marcată încă de ,,traume’’ naţionale, povestea celţilor poate un frumos exemplu de liant între diferitele părţii ale continentului.
Alegerea oraşului ca punct central al activităţii noastre nu este unul întâmplător. Situat la periferia acestei enclave celtice de pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud, oraşul Beclean constituie un punct excelent în care să se desfăşoare un festival închinat memoriei acestor războinici. Dacă momentan descoperiri arheologice sigur celtice lipsesc de aici, importanţa celor câtorva situri arheologice din arealul oraşului Beclean, unele contemporane cu aceştia, cum este cetatea dacică de pe Bileag, recomandă desfăşurarea unui festival tematic de anvergură axat pe reconstituire istorica şi muzică. Iar locaţia de desfăşurare a Festivalului Celtic Transilvania este una la fel încarcată de istorie, Băile Figa, locul unde se află una dintre cele mai importante descoperiri arheologice ale ultimilor ani din Europa, situl arheologic de exploatarea preistorică a sării. Descoperirile de aici atestă funcţionarea acestor exploatări şi în timpul prezenţei celţilor pe acest meleaguri.
Plasat într-un context istorico-arheologic bine conturat, în apropierea unui sit arheologic de importanţă europeană, apariţia unui festival cultural de anvergură dedicat lumii celtice poate constitui o nouă atracţie şi provocare pentru publicul interesat de trecutul zonei Transilvanie şi o bună oportunitate de promovare a Becleanului şi împrejirimilor sale.” (dr. Radu Zăgreanu).