Cercetare anti-retrocedare la Staţiunea Pomicolă Bistriţa
*Ovidiu Creţu: A considera, chiar prin lege, că suprafaţa de 116 ha face obiectul dreptului de proprietate publică a statului, deşi există reconstituiri ale dreptului de proprietate anterioare şi hotărâri judecătoreşti irevocabile, contravine Constituţiei României. Mă voi adresa Avocatului Poporului.
Soarta terenurilor administrate de Staţiunea Pomicolă Bistriţa, revendicate de foştii propietari, a fost unul dintre subiectele conferinţei de presă abordate de primarul Ovidiu Creţu. Edilul a precizat că reprezentanţii Comisiei municipale nu intenţionează să desfiinţeze Staţiunea Pomicolă, însă, prin predarea suprafeţei de 116 ha, se soluţionează în mod corect, atât cererile cetăţenilor, cât şi interesele staţiunii, având în vedere că suprafaţa agricolă administrată de Societatea Pomicolă este de 174 ha, şi astfel vor rămâne pentru cercetare în Bistriţa, 58 ha. "Cercetare agricolă se face şi pe 20 de hectare", a precizat primarul Ovidiu Creţu.
"Doresc să subliniez că şi în perioada administraţiei Moldovan şi în perioada administraţiei mele, Comisia municipală nu a intenţionat, nu intenţionează să desfiinţeze Staţiunea Pomicolă. Cercetarea agricolă se face şi pe 20 de hectare, ca şi în Germania şi în Olanda. În 2012, am solicitat parlamentarilor bistriţeni, pe vremea aceea Ioan Ţintean şi Radu Moldovan să iniţieze un proiect de modificare a Legii 45. În 2013, s-a redepus acelaşi proiect semnat de aproape toţi parlamentarii din Bistriţa-Năsăud, practic toţi parlamentarii USL. Aceşti parlamentari, din ştiinţa mea, au susţinut la Comisia de Agricultură proiectul, mai puţin deputatul Stelian Dolha, care s-a răzgândit şi a mers pe linia Academiei, aceea de a se menţine o suprafaţă foarte mare pentru cercetare în Bistriţa şi de a se preda numai 80 de hectare pentru cetăţenii care au drept acolo”, a declarat primarul Ovidiu Creţu în cadrul conferinţei de presă.
În informarea remisă presei, edilul Ovidiu Creţu precizează că, din informaţiile pe care le deţine, modificarea propusă de parlamentarii bistriţeni va fi respinsă şi situaţia terenurilor va rămâne cea din Legea 45/2009, cu toate că iniţiativa parlamentarilor bistriţeni şi posibilitatea reconstituirii dreptului de proprietate chiar pe terenurile din domeniul public al statului sunt susţinute din punct de vedere legal. În acest caz, Creţu a spus că se va adresa Avocatului Poporului pentru a declara neconstiţională Legea 45/2009.
"Doresc să spun că este profund ilegală Legea 45, contravine inlusiv textului Constituţiei, lucru pentru care am hotărât să mă adresez Avocatului Poporului. Scrisoarea va pleca azi (n.r.- miercuri, 4 martie 2014), căruia îi cer să facă demersurile legale să declare neconstituţională Legea 45, iar pentru cetăţenii din municipiu care au de primit teren acolo, o să le asigurăm asistenţa juridică, pentru că numai ei pot să atace în instanţă şi la Curtea Constituţională, această Lege 45 care prin anexele de la Bistriţa face ceea ce au făcut CAP-iştii prin anii 1950- 1960", a concluzionat primarul Ovidiu Creţu.
Informare referitoare la terenurile administrate de SCDP Bistriţa revendicate de foştii proprietari în baza actelor de proprietate
Prin Hotărârea nr. 825/2007 a Comisiei judeţene Bistriţa-Năsăud a fost validată anexa nr. 29 Bistriţa – pentru suprafaţa de 116 ha şi anexa nr. 29 Slătiniţa pentru suprafaţa de 33,01 ha teren agricol, în favoarea persoanelor cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în temeiul legilor funciare, în fapt persoanelor a căror amplasament a fost şi este în perimetrul administrat de SCDP Bistriţa.
Hotărârea nr. 825/2007 a Comisiei judeţene a făcut obiectul controlului instanţelor judecătoreşti şi a fost menţinută prin sentinţe judecătoreşti definitive şi irevocabile. Este şi cazul Sentinţei civile nr. 7275/2009, definitivă şi irevocabilă, pronunţată în dosarul civil nr. 2980/190/2009 al Judecătoriei Bistriţa cu privire la suprafaţa de 116 ha teren agricol Bistriţa şi 33,01 ha teren agricol Slătiniţa validate prin Hotărârea nr. 825/2007.
Cu toate acestea, nici până în prezent persoanele validate pe aceste anexe nu au putut fi puse în posesie întrucât s-a refuzat şi se refuză în mod sistematic, din 2007, predarea celor 116 ha.
În repetate rânduri, încă din anul 2007, Primăria municipiului Bistriţa a comunicat ADS –ului, Instituţiei Prefectului BN şi Comisiei Judeţene BN, SCDP-ului, MADR-ului şi ASAS-ului faptul că se refuză, în mod nejustificat, predarea către Comisia municipală a suprafeţei validate pentru a fi predată celor în drept.
Prin Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice..., modificată şi completată prin Legea nr. 72/2011 (a cărei anexe conţin greşeli) se încearcă deposedarea celor cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate de 11,9 ha şi mutarea altor 25,8 ha la Slătiniţa pe un teren neagricol.
Celor 117 persoane înscrise în anexa 29 Bistriţa li s-au trimis adrese în luna iulie 2011 prin care –a solicitat să comunice dacă sunt de acord să renunţe la o parte din teren, iar o altă parte s-o primească sub formă de teren neagricol în localitatea Slătiniţa – nicio persoană nu a fost de acord.
Comisia municipală nu intenţionează să desfiinţeze Staţiunea, însă apreciază că, prin predarea suprafeţei de 116 ha, se soluţionează în mod corect atât cererile cetăţenilor, cât şi interesele staţiunii; având în vedere că în municipiu suprafaţa agricolă administrată de SCDP este de 174 ha, rezultă că suprafaţa care va rămâne pentru cercetare în Bistriţa va fi de 58 ha.
În total, suprafaţa de teren cu care poate rămâne SCDP Bistriţa este de 125 ha, din care 58 ha în Bistriţa, 27 ha în Slătiniţa şi 40 ha în localitatea Baţa (pepiniera).
În anul 2012, prin intermediul parlamentarilor bistriţeni, a fost depus un proiect de modificare a Legii 45/2009, proiect redepus în anul 2013. În luna februarie 2015, la Camera Deputaţilor – Comisia pentru agricultură - a fost luat în dezbatere Proiectul iniţiat de parlamentarii Bistriţei pentru modificarea Legii nr. 45/2009 în sensul disponibilizării suprafeţei de teren de la SCDP de 116 ha teren agricol pentru comisia municipală.
La una din şedinţele comisiei pentru agricultură au participat şi 2 reprezentanţi ai Primăriei mun. Bistriţa, care au prezentat şi susţinut cu documente faptul că suprafaţa de 116 ha validată pe anexa 29 Bistriţa este jusitifcată cu acte de proprietate. La aceleaşi lucrări au participat şi 3 cetăţeni care au reconstituirea dreptului de proprietate în baza legilor funciare din anul 1991 şi fac dovada amplasamentului terenului în perimetrul administrat de SCDP, respectiv: Isip Nicolae, Petrovan Maria şi Breşfelean Gabriela.
Din informaţiile pe care le deţinem rezultă că modificarea propusă de parlamentarii bistriţeni va fi respinsă şi situaţia terenurilor va rămâne cea din Legea 45/2009, cu toate că iniţiativa parlamentarilor bistriţeni şi posibilitatea reconstituirii dreptului de proprietate chiar pe terenurile din domeniul public al statului este susţinută din punct de vedere legal.
În concluzie, a considera, chiar prin lege, că această suprafaţă de teren de 116 ha face obiectul dreptului de proprietate publică a statului, deşi există reconstituiri ale dreptului de proprietate anterioare şi hotărâri judecătoreşti irevocabile, contravine Constituţiei României.
Legea nr. 45/2009 cu modificările şi completările ulterioare încalcă art. 44 din Constituţie (a se vedea în acest sens Decizia nr. 682/2014 a Curţii Constituţionale) şi art. 1 din Primul protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Citiţi şi:
- Terenul de la Stațiunea Pomicolă va fi retrocedat foștilor proprietari. Primarul Creţu: Mă bucur că eforturile noastre au condus la o soluție justă și morală
- Parlamentarii bistriţeni ai USL au iniţiat un proiect de lege pentru retrocedarea terenurilor din Staţiune
- Primarul Ovidiu Creţu: Nu există riscul ca Staţiunea Pomicolă să se desfiinţeze
- Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Pomicolă Bistriţa va rămâne cu 58 hectare
- Bistriţenii trebuie să iasă în stradă ca să-şi obţină proprietăţile?
Comentarii
“Nu te pune cu prostul, ca are mintea odihnita” asa suna un vechi proverb. Omul nu stie ce vorbeste. Cu ceva timp in urma erau aduse clarificari in legatura suprafaţa de teren de 151,3507 ha, detinuta de Statiunea Pomicola in conformitate cu anexa nr. 3.30 a legii nr.45/2009, ca fiind suprafata minima “indispensabilă activităţii de cercetare-dezvoltare, inovare şi multiplicării materialului biologic”. Prin urmare, aceasta suprafata care este ocupata cu colecţii de germoplasmă, livezi şi pepiniere pomicole cu soiuri noi, experienţe de lungă durată, culturi comparative de concurs şi altele, reprezinta obiectul activitatii de cercetare-dezvoltare al statiunii. Ca atare, prin diminuarea acestei suprafete statiunea ar ramane fara obiectul muncii. Afirmatia primarului ca după retrocedarea terenurilor, Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa va rămâne cu peste 58 de hectare si ca nu exista riscul sa se desfiinteze este cel putin idioata. Trebuie spus ca o suprafata asa de mica nu este suficenta nici macar pentru a asigura o rotatie la experiente cu plante anuale. Cu atat mai mult in pomicultura, fiind vorba de pomi, suprafata unei parcele experimentale este mult mai mare decat in cazul culturilor de camp. Prin diminuarea atat de drastica a suprafetelor experimentale, riscul ca Statiunea Pomicola Bistrita sa se desfinteze este maxim. Din pacate, in loc sa caute solutii de salvare a cercetarii pomicole, primarul Bistritei pune si el umarul la desfintarea ei.
Nu se poate sa nu retrocedezi ceea ce regimul comunist a nationalizat in mod samavolnic. Dar asta nu cu orice pret. Nu poti sa repari o nedreptate cu alta. Statiunea pomicola din Bistrita mai dainuie inca si datorita prestigiului pe care l-a dobandit inca de la infiintare. Acest prestigiu nu are nici o legatura cu regimul comunist. Aici s-a "produs" in primul rand stiinta. Este meritul unor personalitati ca Ioan Modoran, Andrei Gherghi, Nicolae Minoiu si multi altii care au contribuit la progresul cercetarii pomicole pe plan national si chiar mondial. Este o chestiune de patriotism local ca autoritatile sa nu lase sa piara aceasta institutie. E adevarat ca nici cercetarea agricola romaneasca nu s-a reformat in cei peste 20 de ani dupa revolutie. Dar asta nu justifica sa pierzi totul. Daca exista bunavointa se gasesc solutii. Suprafetele neretrocedate sunt momentan minime. Chiar si despagubiri in bani pot fi luate in considerare. Daca primaria doreste ca la Bistrita sa mai existe si cercetare stiintifica atunci sa gaseasca solutii pentru retrocedare pe alte amplasamente. Evident daca primarul nu are aceeasi aversiune si pentru pomii fructiferi pe care a demonstrat-o cu drujba fata de copacii ornamentali de pe strazile orasului.
D-le Vizitator,
Faptul ca esti angajat al acestei Statiuni nu cred ca iti da dreptul de a jigni si persifla pe cei cu care nu esti de acord.
Daca ai avea dreptul de a primi teren in acea zona nu ai mai comenta cu orice ocazie si ,daca vrei sa faci cercetare poti sa-ti pui la dispozitie -eventualele terenuri pe care le ai-nu va faceti voi stapani pe ceva care nu va apartinut ,inainte de a se infiinta SCDP,acolo au fost proprietatile unor cetateni ai orasului.Cu ce drept recomanzi ca restituirile sa se faca pe alte amplasamente ,de ce nu mergeti voi sa efectuati activitate de cercetare acolo ,nu se poate echivala terenul din statiune-pe care avem CF-uri, cu TUFARISUL SI TERENUL CU VEGETATIE FORESTIERA de la Slatinita ,de care se pare ca SCDP vrea sa scape
Stimate domn "vizitator",
Va urmaresc de mult timp interventiile dvs. la orice subiect legat de retrocedarea terenurilor de la SCDP.Nu am intrat sa comentez niciodata, dar o fac acum, fiind oripilata de modul dvs. de gandire si de exprimare.Dupa cum comentati nu aveti acolo nici un mp de teren in afara locului de munca. Sunt convinsa ca sunteti un angajat caruia ii este frica ca-si pierde job-ul, sau chiar o persoana din conducere.Altfel, dupa cat sunteti de vehement in comentarii ar trebui sa luptati pt. dobandirea drepturilor dvs.si recuperarea acestora.Afirmatia dvs. ca cercetarea nu se poate face in 58 ha este adevarata; puteti sa faceti cercetare pe o suprafata mai mica, eventual 20 ha, poate la Slatinita in "mediul propice, luxuriant de arbusti, tufaris,etc."
Pe unde a trecut Cretu, s-a ales praful. Fabrica in care a lucrat nu mai exista. De cand este primar, statuile nu mai sunt la locul lor, copacii de pe strazi au disparut iar cei ramasi sunt ca niste stafii, in urma tratamentului cu drujba. A pus gand rau si Padurii Codrisor. Acum vrea sa termine si Statiunea Pomicola. Poate de aceea a impazit orasul cu mere gigantice din plastic, ca sa nu uite bistritenii cum arata un mar.
Pai, cea mai mare prostie a facut si face Statul Roman, retrocedand inapoi "ciur.la.nilor" aceste minunate "statiuni de cercetare si productie" ! Peste absolut tot, unde le-au desfiintat si le-au dat inapoi "ciu.ciu.metilor"... deja a dat rapanul in plante si pomi , tot felul de acarieni si de boli... si s-a ales praful si pulberea de toate... Rar, pe ici pe colo, mai vezi pe careva ca si le-a intretinut si mai face productie cu ele si uite asa, mancam fructe, struguri si legume, de pe la turci, cehi, greci sau mai stiu eu de pe unde ,ca la noi sa-u ales praful de ele.
Mai ... noi romanii suntem pusi numai pe autodistrugere... si anihilare completa ! " Ciur.la.nilor"... le trebuie pamant... si nu-s in stare sa si-l cultive si sa si-l ingrijeasca nici cel putin din "fata scarilor"... Si toti care-l vor inapoi, il vor exclusive numai sa-l, poata vinde altora, nicidecum sa continue cultivarea si exploatarea lui .
Repet: este cea mai mare prostie cu aceste retrocedari asa "a la p.roa.sta"... !
Adaugă comentariu nou