Cinci fântâni arteziene, jocuri de apă şi lumină, pun în valoare Centrul istoric al Bistriţei

Pasajele Bistriţei vor fi puse şi mai bine în valoare, asta după ce au fost date în funcţiune şi cele cinci fântâni arteziene de pe traseul axelor cuprinse în proiectul european de regenerare urbană a Centrului istoric.

Este vorba despre fântânile din Piaţa Mică, din faţa Palatului Culturii, de pe Pietonal, din Piaţa Dominicană şi cea de pe pasajul care face legătura cu piaţeta unde este amplasat şi monumentul „Exodul”.

         Cele cinci fântâni au fost pornite marţi seara, în prezenţa primarului Ovidiu Creţu, care a precizat că Bistriţa a fost, de când se ştie, iubitoare de apă...

         „Categoric că îmi plac fântânile şi eu cred că oriunde curge apa, mai ales vara, e un loc care atrage turiştii, copiii, tinerii. Bistriţa nu a avut fântâni înainte, cu toate că era un oraş specific cu apă. Canalul Morii a fost, la propriu, canal, dar în ultima perioadă a fost un canal de suprafaţ, cu apă curată, în ultimii ani, înainte de război. Tot în Piaţa Centrală a fost fântâna la care apa a fost adusă de pe Dealul Trandafirilor parcă îi spunea,de la Liceul Agricol, prin tuburi de stejar. Asta era în urmă cu 600 de ani. Pentru că acum 100 de ani, am avut apă curentă în Bistriţa de la Cuşma.

         Eu cred că sunt frumoase, cred că vor atrage, sper să placă tuturor şi să facem şi altele. Sunt fântâni create de arhitecţii care au câştigat licitaţia, eu spun că sunt frumoase. Dacă discutăm de monimente, sigur, trebuie o anumită sobrietate, dar dacă discutăm de astfel de jocuri de apă şi lumină,sigur că trebuie să mergem pe varianta veselă”, a declarat, la momentul inaugural, primarul Bistriţei.

         Fântânile arteziene îi vor încânta pe bistriţeni şi pe turişti până toamna târziu. Ele vor fi pornite zilnic, de la ora 12.00, pentru a fi închise, cel puţin în această perioadă, la ora 21.00, ulterior, în vară, până la ora 23-24, în funcţie de reacţia ...vecinilor.

         „Sper ca în aceste locuri – Piaţa Dominicană, Pieţişor, celelalte locuri în care am adus o notă de farmec în plus faţă de ce era – să atragă oamenii şi să-i facă să socializeze. Anul trecut, de Târgul Mare, în pieţele astea, am început să aducem nişte artişti plastici sau alevi de la Liceul de Muzică care au cântat ce au vrut ei. Să cânte ei pentru ei că lumea se adună şi cred că în felul acesta se va întâmpla şi la noi ceea ce am văzut în special în Spania, unde ad-hoc se întâmplă spectacole, concerte. Cred că Bistriţa merită astfel de lucruri şi bistriţenii sunt doritori de aşa ceva”, a mai spus Ovidiu Creţu.

Doritorii vor putea arunca monede în fântâni, după modelul Fontana di Trevi din Roma, renumită pentru acest lucru. „Sunt sigur că se vor arunca monede şi aici – uite că deja s-a aruncat. Asta însemană că cel care aruncă moneda doreşte să se întoarcă la locul respectiv. Îmi amintesc, în 1977, am fost cu Ansamblul folcloric Mărţişorul de la Cluj (n.n. – ansamblul studenţesc), în Paris şi bineînţeles că am aruncat un ban într-o fântână. Au venit anii aceia frumoşi, 80, în care nu mai puteai să respiri, şi mă gândeam la banul aruncat şi că nu o să mai ajung vreodată. Dar iată că a venit 89 şi m-am mai dus, am mai aruncta un ban...”, a povestit primarul Bistriţei.

În Bistriţa mai sunt fântânile arteziene de la Han, cea de pe str. 1 Decembrie, din faţa Palatului Administrativ, de pe str. Panait Cerna (la Sens) şi cea din cartierul Ştefan cel Mare.  

Fântâna arteziană din Ştefan cel Mare va fi deschisă în perioada imediat următoare, în maximum o săptămână. În schimb, cea de la Prefectură are ca termen de finalizare a lucrărilor sfârşitul lunii mai, asta pentru ca sculptorul  Patriciu Mateescu, care locuieşte în SUA, în vârstă de 90 ani, să poată participa la inaugurare. În ceea ce priveşte lucrările de reparaţii de pe pasaje, cam 3% din totalul acestui proiect, acestea se vor finaliza în aprilie, pe banii constructorului. Dacă vor mai apărea şi alte probleme, acestea vor fi remediate din banii de garanţie.

Arborii de pe Pietonal nu vor fi tăiaţi, ci înlocuiţi, la bătrâneţe

"Pietonalul, deocamdată, rămâne în varianta aceasta, cu terase, cu tot ceea ce este, iar spaţii verzi, Bistriţa chiar are multe. Nu zona medievală e specifică spaţiilor verzi. Spaţii verzi trebuie să existe în zonele de parcuri, în spaţii de joacă. Nu vom tăia copacii care sunt aici, dar, probabil când vor ajunge la bătrâneţe, vor fi înlocuiţi cu copaci mai mici, de tip catalpa, care au înălţimea până la nivelul etajului, astfel încât frumuseţea clădirilor să poată fi admirată. Sunt clădiri foarte frumoase, cu un anumit farmec medieval, care vara nu se văd absolut deloc. Atunci, ca şi cum nu le-am avea. Sunt convins că aceşti arbori - nu ştiu când, peste 20-30 ani – vor fi schimbaţi cu nişte arbori de talie mică", a explicat primarul Bistriţei.

În ceea ce priveşte stâlpii care au rămas de la iluminatul festiv de sărbători, aceştia vor fi ornaţi şi vara, fie cu însemnele medievale ale urbei, fie cu alte semne decorative, care să dea farmec oraşului.