CJ renunţă la Mişcarea literară?

Neavând de ce se lega, mai marii „dirijuitori” de fonduri ai Consiliului Judeţean se leagă de cultură. Că doar nu avem nevoie de latura spirituală pe criză, le spunem oamenilor de pe sate să nu-şi mai aştepte fii acasă de sărbătoarea localităţii, că nu vor mai avea ce vedea. Că formaţiile care şi aşa veneau să cânte benevol, negăurind bugetul, nu mai au nici bani de benzină să vină. Vai de portocala noastră. Mai bine nu ne gândeam la exotic şi rămâneam cu merele din curtea părinţilor. Asta e una. A doua bombă, publicaţia „Mişcarea literară”, fondată de Liviu Rebreanu în anul 1924, riscă şi ea să nu mai apară. Înseamnă că nu-ţi pasă de această revistă, construită de scriitorul cu care ar trebui să te mândreşti, întemeietorul romanului modern. Înseamnă că nu ai legătură cu latura culturală a meleagurilor pe care le conduci, şi asta e grav. Numerele 1,2/ 2010 sunt finalizate de ceva timp. Aşteaptă doar să intre în tipar. Totul depinde de editor: Consiliul Judeţean. Această ediţie a Mişcării este dedicată lui Dumitru Radu Popescu, a cărui lume este ca un spectacol, după părerea lui Gheorghe Glodeanu, care crede că la apariţia romanului F (1969), Dumitru Radu Popescu (n. 1935) era deja un scriitor consacrat, autor al câtorva reuşite nuvele precum Dor sau Duios Anastasia trecea, al romanelor Zilele săptămânii (1959) şi Varaoltenilor (1964), precum şi al mai multor piese de teatru. „Istorie şi mit la Dumitru Radu Popescu” este tema aleasă de Rodica Mureşan, care vede în scrieri unitatea interioară, evidentă atât la nivelul scriiturii (împotriva aparenţei mozaicate), cât şi la nivelul interpretării. Pe aceeaşi linie Cristian Vieru descoperă nebănuitele resurse ale scriiturii, iar eurile „productive” şi spaţiul vital al vocilor la D. R. Popescu sunt conturate de Olimpiu Nuşfelean, în acelaşi registru fiind şi eseurile semnate de Ion Moise şi Aurel Podaru. Criticul Andrei Moldovan descoperă un parnasian corupt în Echim Vancea, iar Virgil Raţiu scrie despre dorinţa de a nu mai fi „liber”, în Schimbarea la faţă de Zorin Diaconescu. Să nu uităm de editorialul directorului Olimpiu Nuşfelean „Construcţie sau imaginaţie?”, care face referire la recenta carte de memorii a lui Adrian Marino, care a „reiterat idiosincrazia criticului faţă de literatura noastră, dominată, după cum afirmă de mai multe ori, de eterna improvizaţie susţinută de poezie sau jurnalism, de cultul fragmentului, pledînd pentru o cultură solidă şi bine organizată, fundamentată pe o ideologie înaltă”. Poezia din acest număr este semnată de Alexandru Cristian Miloş, Maria Olteanu, Elena M. Cîmpan, Liviu Ioan Mureşan. Despre Conferinţele literare ale lui Constantin Cubleşan scrie Laura Serghiescu, iar Ion Radu Zăgreanu despre plăcerea de a scrie şi dialoga la Cornel Cotuţiu, fapt oglindit şi în materialul „între tradiţionalism şi modernism”, semnat de Menuţ Maximinian. Gavril Moldovan a ajuns cu jurnalul în 2007, iar Cornel Cotuţiu se află la vâltori, unde descoperă lumea ancestrală. Proza este semnată de Geta Măluţan şi Ion Creţu, iar teatrul de Flavius Lucăcel. Ion Filipciuc atacă volumul „Coşbuc bucovineanul”, prin textul „Coşbuc mexicanul”. Ion Moise scrie despre volumul „Rădăcini împrumutate” semnat de Menuţ Maximinian, Alexandra Pop despre „Speranţe sub ghilotină” a Mariei Olteanu, Radu Buta despre poezia lui Vasile Ciherean. Interesante şi inedite sunt scrisorile adresate lui Rebreanu de Felix Aderca, readuse în atenţia noastră de Andrei Moldovan. Acest număr este dedicat şi memoriei scriitorului George Vasile Raţiu, prin articolele semnate de Olimpiu Nuşfelean, Ion Moise, Niculae Vrăjmaş, textele fiind însoţite de un album foto. Un material interesant este semnat de Ligia Dănilă despre Alexandrina Cazinou şi Elena Văcărescu. O revistă apărută deja în ediţie on-line, aşteptăm fonduri pentru ca de ea să se bucure toţi iubitorii de literatură. Tot ne lăudăm că vrem să promovăm judeţul, Mişcarea literară este una dintre cele mai bune revite din ţară, un mod eficient de promovare a bistriţenilor.