Col. (rez) SIMION POPANDRON VA ÎMPLINI 100 DE ANI ÎN ZIUA DE PAŞTI.

Născut la Bistriţa Bârgăului, în 4 aprilie 1910, SIMION POPANDRON a avut o viaţă sbuciumată, atât prin alegerea carierei militare, cât mai ales prin pierderea tatălui, împuşcat, fără vină, de trupele hortiste, împreună cu alţi şase martiri bârgăuani, pe locul Troiţei Martirilor din Prundu Bârgăului.

Col. Simion Popandron a avut parte şi de bucurii, datorate unei vieţi echilibrate care i-a păstrat sănătatea, de care se bucură şi în prezent, la împlinirea pe 4 aprilie 2010, exact în Duminica Sfintelor Paşti, a unui secol de ani. Este comunicativ şi se simte bine, fiind găzduit de Centrul de ocrotire a bătrânilor, din fostul spital de la Susenii Bârgăului.

În comuna Bistriţa Bârgăului, mai trăieşte un coleg de clasă al său, ANDREI COŞOFREŢ, care împlinit 100 de ani în 8 noiembrie 2009, fiind felicitat şi premiat de primarul Vasile Laba şi viceprimarul comunei. Sus pe deal, la Brazii Buni, trăieşte un alt fost coleg de şcoală, al lor, acordionistul Crăciun Albu, care se apropie şi el spre 100 de ani. Cu toţii au fost elevii domnişoarei Leontina Beşa, o renumită învăţătoare, fiică a preotului Pavel Beşa, din Prundu Bârgăului, care în tinereţe a recitat în faţa poetului George Coşbuc, atunci când acesta a locuit o perioadă la nepoata sa, preoteasa Zagrai din Bistriţa Bârgăului.

Dacă ne gândim că şi la Bistriţa, în 24 martie 2010, POMPEIU FLORE (originar din Sântioana, comuna Mărişelu) a împlinit 100 de ani şi a fost felicitat de primarul municipiului, Ovidiu Teodor Creţu, care i-a oferit un plic cu o sumă de bani şi un frumos buchet de flori, afirmând că "Trebuie să le acordăm vârstnicilor respectul cuvenit şi preţuirea noastră", fapte care credem că se vor repeta şi pentru ceilalţi.

Gazeta de Bârgău le doreşte, tuturor, dar şi celor care au împlinit, sau vor împlini un secol de viaţă, sănătate, mulţi ani şi Paşti Fericite !

Comentarii

01/04/12 10:28
Niculai Popandron

Din pacate, pe data de 31 martie 2012, inainte cu patru zile sa implineasca 102 ani, a incetat din viata. Ne pare rau ca ne-a parasit. A fost un om cu o verticalitate cam rara in zilele noastre. Razboiul l-a gasit in armata romana cu gradul de capitan, si-a facut datoria fata de tara, a indurat greutatile inimaginabile ca prizonier la Odesa. A avut sansa sa supravietuiasca, nu a fost impuscat, nu a fost deportat in Siberia, a avut privilegiul de a ajunge in satul natal unde nu i-a fost rusine sa puna mana pe sapa, cazma, lopata, infiintandu-si o mare plantatie de pomi. S-a ocupat pana la sfarsitul vietii de cultivarea pomilor si de cresterea albinelor. A fost un autodidact, citind foarte mult, cheltuind aproape toti banii pe carti. A fost un foarte bun sfatuitor pentru nepoti, repetand mereu faptul ca numai prin munca, invatatura, corectitudine poti sa reusesti in viata. Acum cand suntem nevoiti sa-l conducem pe ultimul drum, copiii, nepotii, stranepotii ne vom aduce mereu aminte, nu-l vom uita nici o clipa.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5