Colocviu de august despre comuna Tiha Bârgãului

Punct terminus în direcţia spre Moldova al Văii Bârgăului, comuna Tiha Bârgăului se poate lăuda cu un amplasament geografic remarcabil, ceea ce constituie un avantaj major pentru orice pasionat de petrecere a timpului liber în natură. Pe lângă văi largi, dealuri domoale, păduri dese şi munţi relativ uşor de urcat, în areal fiinţează o salbă de pensiuni moderne, gata oricând să îşi primească oaspeţii. August fiind luna concediilor, satele comunei-Tiha Bârgăului, Tureac, Mureşenii Bârgăului, Piatra Fântânele, Ciosa-pot fi vizitate la pas, turiştii având ocazii multiple de cazare, masă şi relaxare. Un atuu semnificativ îl constituie şi aşezarea habitatului de o parte şi de alta a Drumului Naţional 17, recent reabilitat la standarrde europene, astfel că transportul în grupuri organizate, cu familia ori de unul singur nu mai constitue o problemă, accesul către mănăstirea „Naşterea Maicii Domnului” Piatra Fântânele, zona telescaunului de la Castelul Dracula, Valea Străjii şi multe alte obiective ce merită văzute efectuându-se facil. Despre toate acestea, fără a uita realităţile administrative ale momentului, am încercat să purtăm un dialog cu primarul Vasile Dologa, rezultatul final constituindu-se într-un colocviu informaţional datorat intervenţiilor pertinente ale viceprimarului Gheorghe Oniga.

Oana Macarie (O.M.): Cum a afectat criza comuna Tiha Bârgăului?

Vasile Dologa (V.D.): Depinde de fiecare om, în fapt contribuabil, cum este gestionat la serviciul său şi cum ştie să îşi administreze eventuala afacere. Bineînţeles că bugetarii au resimţit acut reducerile salariale, iar oamenii de afaceri cărora nu li s-au mai onorat plăţile de către beneficiari ori n-au mai putut onora ei plăţile către furnizori, au clacat, însă sunt şi situaţii fericite. De exemplu, magazinele alimentare, deşi relativ reduse ca importanţă economică, au prosperat, deoarece în situaţii stresante oamenii au tendinţa de a se aproviziona pentru situaţii şi mai stresante. Nu intenţionez să fiu alarmist, dar îi înţeleg în contextul în care semnalele internaţionale sunt puţin îmbucurătoare.

Gheorghe Oniga (Gh.O.): După părerea mea exploatarea primară a lemnului şi producţia de cherestea nu au prea avut de suferit la nivel statistic. Se poate ca un gaterist sau doi să fi dat faliment, însă locul rămas liber a fost rapid ocupat de alt agent economic. Per ansamblu, localnicii resimt criza aidoma majorităţii românilor cu venituri medii spre mici: fac faţă nevoilor drămuindu-şi pretenţiile. Gospodarii din Tiha Bârgăului au în general câte o grădină de zarzavaturi, câte un teren cultivat cu cartofi, câte o livadă de meri şi/sau pruni, posedă niscai animale şi, de bine de rău, se mai descurcă. Avem şi cazuri total nefericite, puţine însă, de oameni sărmani, dar aceştia se regăsesc în zonele izolate, cum ar fi Bozgani ori Iliuţa Bozgii, şi sunt la o anumită vârstă. Pentru aceştia avem ajutoare sociale, diverse forme de plată a unor nevoi şi posibilităţi de efectuare a unor munci plătite în folos obştesc.

O.M.: Care sunt activităţile momentului la Primărie?

V.D.: Cele obişnuite sezonului, colectarea taxelor şi impozitelor restante, informarea populaţiei asupra oportunităţilor de dezvoltare, igienizări la şcoli, aprovizionarea acestora cu combustibil lemnos pentru iarnă, reparaţiile curente la instituţiile publice, reabilitarea drumurilor comunale, decolmatarea şanţurilor de scurgere, intervenţii pe cursurile apelor pentru păstrarea unui mediu curat şi altele asemenea.

O.M.: Există vreun punct sensibil în cele enumerate mai sus?

Gh.O.: Nu neapărat, dar subţirimea bugetului ne împiedică să realizăm totul chiar aşa cum vrem. De exemplu, am început mai multe lucrări de interes public în zona satului Ciosa, şi aici vorbesc de extinderea reţelei de iluminat, care au trebuit amânate. Bine, de-a lungul timpului au existat şi vicii de comunicare cu furnizorii, dar la toate s-au găsit soluţii. Se va găsi formula optimă şi pentru actualele amânări, care mai degrabă sunt conservări de lucrări. Am recondiţionat patru podeţe din resurse proprii şi am curăţat albiile de aşa manieră încât orice control ar veni să nu aibă obiecţii. Ca revers al medaliei ar fi, câteodată, lipsa de înţelegere a unora care îşi aruncă gunoaiele menajere pe unde apucă, sau depozitarea necorespunzătoare a rumeguşului şi altor deşeuri lemnoase. Am găsit soluţie şi aici, având în plan amplasarea unor centrale pe biomasă şi crearea unei staţii de brichetare a rumeguşului, deci ne aflăm pe calea cea bună.

V.D.: Ar mai fi de zis că extinderea din fonduri europene şi guvernamentale a reţelei de apă şi canalizare a întregii comune a suscitat o gamă de discuţii cu populaţia pe marginea deteriorării reţelei de drumuri comunale, dar s-a stins gâlceava imediat ce am intervenit pentru refacerea suprafeţei de circulare. Activitatea Primăriei Tiha Bârgăului se răsfrânge în mod egal asupra tuturor satelor din componenţă, iar fondurile avute la dipoziţie se împart judicios. Sunt şi perioade în care grosul lucrărilor se află, să spunem, în satul de centru, dar de multe ori şantierele se regăsesc pe Valea Tureacului, pe Valea Bicii, pe Valea Străjii, pe Zimbroaie etc.

O.M.: Despre păşuni ar fi ceva de spus?

Gh.O.: Da, că suprafeţele de păşunat sunt bine întreţinute, iar ciobanii şi stânele care le utilizează sunt atent verificaţi. Primăria se preocupă în fiecare an de defrişare, curăţare, întreţinere şi alte lucrări specifice, dar are şi pretenţia ca beneficiarii să le utilizeze corect.

O.M.: Derivând un pic înspre pădure, aveţi probleme cu infracţionalitatea silvică?

V.D.: Vorba veche zice că nu există pădure fără uscături şi nici societate fără scursuri, dar actualele măsuri de prevenire şi combatere a infracţionalităţii silvice sunt foarte riguroase, deci puţini riscă. Pe de altă parte, Primăria Tiha Bârgăului îşi protejează posesoratele silvice cu un personal înalt calificat, iar comunicarea cu patrulele de jandarmi şi poliţie este ultraeficientă. De asemenea, accesul căruţelor pe drumul naţional este strict reglementat, iar una încărcată cu lemne sare imediat în ochi. Că tot vorbim de pădure, aş sublinia eforturile administraţiei locale pentru împădurirea câtorva sute de hectare şi controalele permanente pentru depistarea, limitarea şi eliminarea posibilelor focare de dăunători.

Gh.O.: La pădure s-a intervenit pentru protejarea şi conservarea drumurilor forestiere, astfel încât accesul să fie facil. În alt plan de discuţie, turiştii care campează în sezonul estival cam uită de normele bunului simţ şi lasă un adevărat dezastru în urma lor. De aceea, căutăm să combatem asemenea practici prin aplicarea de amenzi, dar e greu să depistezi persoana ori grupul responsabile. Privind pozitiv, există un interes aparte pentru pensiunile din zona montană, deci pe undeva tot răul spre bine. Totuşi, lumea civilizată presupune un set complet de reguli. Experimentăm în prezent înfiinţarea unui centru de colectare a fructelor de pădure şi a unei microcentrale eoliene, însă momentan nu avem nimic concret. Mai avem foarte multe proiecte înaintate factorilor îndrituiţi să le aprobe, dar atribuirea fondurilor europene este anevoioasă şi birocraţia stufoasă. Acest lucru nu înseamnă că nu suntem beneficiari a unor proiecte de acest gen, care sunt de real folos comunităţii.

O.M.: Cursurile de apă permit valorificarea în scop economic?

V.D.: Prea puţin, fiindcă pescuitul este reglementat de asociaţiile de profil şi oricum captura posibilă e săracă. Pe de altă parte, malurile nu sunt amenajate pentru recreere, iar cine îşi instalează cortul pe lângă un pârâu sau altul o face pe răspundere proprie: în caz de viitură se descurcă. Nici afluxul de apă nu este atât de mare încât să acţioneze mori sau hidrocentrale, însă avem ape curate a căror izvoare pot fi captate pentru alimentarea reţelei cu apă potabilă a comunei. Avem în proiect crearea câtorva spaţii de promenadă şi campare printr-un parteneriat public-privat. Totodată, pentru anul viitor vom efectua o investiţie în direcţia amenajării unor minibazine piscicole. În linii generale suntem deschişi oricăror propuneri atât timp cât nu este afectat mediul înconjurător şi nu se încalcă legislaţia în vigoare.

O.M.: Mai e un pic şi se redeschide anul şcolar...

V.D.: Aşa e şi suntem pregătiţi. Totul este funcţional, avem şcoli ultramoderne la Tureac, Tiha Bârgăului şi în curs de modernizare la Mureşenii Bârgăului şi Piatra Fântânele. La Ciosa funcţionalitatea este optimă, dar până acum şcoala a funcţionat într-o casă particulară închiriată de Primărie. De aceea am avut în plan construirea unui local nou de şcoală, aspect care deschide alte perspective elevilor din ciclul primar de acolo. Lucrăm intens pe linia prevenirii abandonului şcolar şi căutăm să purtăm discuţii aprofundate cu familiile ai căror copii absentează.

Gh.O.: Absenteismul se întâlneşte mai ales la copiii familiilor modeste de agricultori, dar şi aceştia înţeleg că viitorul înseamnă o şcoală. Rata abandonului şcolar în Tiha Bârgăului este foarte redusă; avem profesori buni, iar salariile le sunt plătite la timp. Unii dintre ei se califică în permanenţă, în afara cerinţelor stricte legate de şcoală. Un exemplu ar fi cadrele didactice care anul trecut şcolar au efectuat cursul de formator la Karuna Training Bistriţa, dobândind competenţe noi de predare şi în acelaşi timp avantaje la întocmirea dosarelor pentru gradaţia de merit. Săptămânile trecute s-a verificat instalaţia electrică de la toate localurile de şcoală, zilele acestea intrând în verificări tot ce ţine de alimentare cu apă şi furnizare de căldură. Nu vor fi uitate elementele de siguranţă şi de recondiţionare a obiectelor de mobilier deteriorate. S-au verificat atent acoperişurile, şarpantele, jgheaburile de scurgere şi izolaţiile şi s-au făcut câteva mici retuşuri la faţade. În luna septembrie vom verifica dacă interioarele şi curţile sunt curăţate conform standardelor. În acelaşi timp, ne gândim la o serie de parteneriate pentru atragerea elevilor în activităţi reacreativ-educative în timpul liber, un prim pas fiind făcut cu Asociaţia Happy Smile Bistriţa.

O.M.: Cât de apropiată este şcoala de cultură?

Gh.O.: Foarte apropiată, fiindcă elevii sunt membri ai unor formaţii artistice şi au preocupări în domeniul culturii: unii scriu poezii, alţii îşi încearcă talentul pe mici nuvele, alţii interpretează diverse roluri în piese de teatru şi aşa mai departe. Primăria Tiha Bârgăului este deschisă la sprijinirea activităţilor culturale, mai ales că avem un parteneriat activ cu diverse instituţii culturale judeţene şi naţionale.

V.D.: Avem condiţii foarte bune şi excelente la căminele culturale pentru susţinerea unor spectacole, desigur, raportate la scara de capacitate a scenelor. Din păcate, activitatea cotidiană îi împiedică pe localnici să poată frecventa un eventual spectacol în afara zilelor de duminică sau sărbătoare. Este adevărat că nici trupe de anvergură nu vin aici şi nici formaţii celebre nu au unde să se desfăşoare; de aceea, rămânem la micile nuclee intelectuale capabile să genereze acte culturale de mai mică amploare, dar de o reală valoare. Despre multitudinea oamenilor de cultură din Tiha Bârgăului se poate vorbi mult, însă există o carte documentată scrisă de profesorul Titus Wachsmann-Hogiu: „Bârgăuani de top. O carte (incompletă) a spiritualităţii bârgăuane”, apărută deja în două ediţii aproape epuizate la editura Karuna Bistriţa.

Gh.O.: Cartea despre care se face vorbire este extrem de bine documentată, dar mai avem artizani populari care confecţionează obiecte din piele, costume populare, artizanat. Aceştia sunt deschişi oricăror vizitatori şi colaboratori. De altfel, la vizita regelui Mihai pe Valea Bârgăului suita sa şi chiar Majestatea Sa au achiziţionat câteva cojoace reprezentative. Nu există neapărat cercuri literare de tipul unei Junimi, dar avem diverşi autori locali care au publicat cărţi şi s-au bucurat cel puţin de succes la lansare. Indiferent însă de realitatea momentului, viitorul cultural are premise bune la Tiha Bârgăului.

O.M.: Sunteţi interesaţi de parteneriatele cu administraţiile din străinătate?

V.D.: Bineînţeles, şi chiar avem multe astfel de parteneriate cu localităţi din Franţa, Ungaria, Bulgaria şi Olanda. Am făcut schimb de experienţă, avem în agenda de lucru câteva deplasări şi anul viitor vom stabili programul pentru înfrăţirea comunei Tiha Bârgăului cu localităţi din Bulgaria, Olanda şi Italia.

O.M.: În programele prezentate de dumneavoastră mass-media în lunile anterioare se vorbea despre trotuare. În ce stadiu se află acestea?

V.D.: În stadiu de lucru. Pe drumul principal, care este în fapt Drumul Naţional 17, a trebuit să aşteptăm finalizarea lucrărilor de modernizare şi abia apoi am putut interveni. Existau trotuare mai vechi, care nu corespundeau noii configuraţii a drumului naţional, astfel că au trebuit refăcute. S-a lucrat pe o reţea de aproximativ zece kilometri, utilizându-se fonduri proprii şi nu numai, dar mai este de lucru. Spre deosebire de anii anteriori, când Primăria Tiha Bârgăului sau oricare altă primărie din ţară putea să propună spre aprobare Consiliului Local un anumit buget pentru asfaltarea de trotuare şi apoi să se apuce de treabă, acum trebuie întocmite planuri şi studii deoarece se are în vedere protejarea instalaţiei de apă-canal, telefonie şi altele legate de utilităţi. Mai demult trebuia să luăm în calcul doar înclinaţia, pentru ca apa de ploaie să nu se scurgă în gospodăriile oamenilor. Acum, pe anumite tronsoane, se poate lucra doar cu pavele, şi acelea doar de un anumit fel. Nu ne plângem de acest lucru, fiindcă este în beneficiul înfrumuseţării habitatului şi oferirii unei calităţi sporite a confortului pietonal.

Gh.O.: Pentru perioada următoare există un program legat de recondiţionarea tuturor drumurilor comunale, acesta derulându-se deja prin etapele incipiente: proiecte, planuri, studii de fezabilitate, calcule de costuri etc. Administraţia locală ia în calcul foarte serios proiectul general de modernizare, deci şantierele sunt şi vor fi încă o realitate în Tiha Bârgăului. Avem şi sectoare de drum unde intervenţiile sunt mai dificile şi datorită configuraţiei reliefului, cum ar fi relaţia Piatra Fântânele-Ciosa ori Tureac-Valea Tureacului, dar nu vom omite nimic, nici chiar drumurile din zona mănăstirii şi a telescaunului de la Piatra Fântânele.

O.M.: Dacă ar fi să transmiteţi un mesaj general despre Tiha Bârgăului în cel fel ar fi formulat acesta?

V.D.: Cred că într-un fel simplu. Ceva de genul „haideţi la noi”, findcă aici veţi fi primiţi cu braţele deschise. Localnicii sunt extrem de ospitalieri cu turiştii, natura este primitoare, iar posibilităţile de petrecere a timpului liber indiferent de sezon sunt variate, cu condiţia să fie vorba de camping, vilegiaturism, drumeţii şi altele care ţin de mediul încojurător. Oricum, toţi sunt bineveniţi.

Oana Macarie