Corespondenţă din Denver, Colorado: Când visul devine realitate
Prezentarea unui volum de călătorii, în aceste vremi de consemnare mai mult sau mai puțin voluntară la domiciliu, este un act de curaj. Sau de masochism, pentru cei care nu pot trăi fără plăcerea și spiritul de aventură al călătoriilor. Pentru că America Visului Românesc, volumul 2 ( Editura D*A*S, Sibiu, 2019, 480 p. ), o continuare firească a primului volum, este o carte de călătorie. Însă o călătorie mai atipică.
Sunt oameni care călătoresc de plăcere și oameni care călătoresc cu plăcere. Unii se urcă în avion pentru a-și cumpăra, la Milano, o geantă Versace, imperios necesară la următoarea întâlnire de afaceri la umbra unui McDonald de cartier sau o mumie egipteană din dinastia a 18-a, pentru împodobirea, alături de palmieri, a living room-ului din vila nou contruită la Ciorogârla.
Dar sunt și oameni care călătoresc pentru a privi, pentru a admira, pentru a descoperii. Doamna Anca Sîrghie este un asemenea călător. Cândva, într-o vreme normală, când sesiunile cenaclului " Mircea Eliade ", din Denver, Colorado, se desfășurau într-adevar live și autoarea, prin simpla ei prezență, oferea savoare întâlnirilor noastre , am comparat-o pe această doamnă neobosită cu Badea Cârțan. De fapt, o comparație mai exactă este cu vestitul Cristofor Columb. Cum bine știm, acesta a navigat spre vest, crezând că a ajuns în India dar de fapt a descoperit America. Anca Sîrghie a mers tot spre vest, pe urmele copiilor săi și a crezut că a ajuns în America. A descoperit curând însă că a ajuns într-o altă Românie. O Românie a spiritului, jalonat de comunități închegate în jurul unei biserici, a unei asociații culturale, o Românie a visului și dorului de casă din inima fiecărui exilat. Iar în aceste comunități românești de peste ocean, doamna Anca Sîrghie descoperă și aduce la lumină, sub privirile uimite ale cititorului, oameni și carti. Ce poate fi mai interesant și mai plăcut decât să vorbești despre oameni și despre cărți. De fapt, interviul pe care domnia sa a avut amabilitatea să mi-l ofere, interviu integrat în cuprinsul volumului 1 din America Visului Românesc ( Editura D*A*S, Sibiu, 2017, 410 p. ) tocmai așa l-am intitulat: " Despre cărți, reviste și româno-americani" ( pp. 279-299 ).
Iar acest al doilea volum, proaspăt ieșit de sub tipar încât nici nu a traversat oceanul încă și am avut privilegiul să-l citesc doar în format electronic ( thank you Steve Jobs sau Bill Gates ), acest volum, așadar, continuă seria expedițiilor culturale în Lumea Nouă a românilor americani. Binențeles, nu putea fi ocolit Boston-ul, orașul cu universități și biblioteci, iubitorii de carte știu la ce mă refer: Borges avea dreptate, Paradisul este o biblioteca iar oamenii sunt cărți ce asteaptă să fie citite, iar Giuseppe Arcimboldo, cu al său Bibliotecar, rămâne un simbol al omului - iubitor de carte. Obiceiuri de iarnă în Pensylvannia, Congresul de Istorie Medievală de la Kalamazoo, cenaclul de la Denver, cel de la New York, cel din Troy și cenaclul din Cleveland, Câmpul Românesc de la Hamilton, evenimentele literare de la Windsor sau de la Canton, sunt tot atâtea repere pe harta culturii românești în America. Cine crede ca avem o Terra Deserta, un deșert cultural românesc pe aceste meleaguri, este de ajuns să citească această carte pentru a realiza că se înșeală. Nu trebuie uitat faptul că Prof. Dr. Anca Sirghie este un om de știință, un cadru didactic cu peste o jumătate de secol de experiență. Pe lângă însemnările de călătorie, savuroase și relaxante, volumul integrează studii serioase, dedicate diasporei americane. Cu măiastră acribie sunt realizate eseurile despre Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Lucian Blaga dar și cele trei recenzii la cărțile unor scriitoare de origine română din diaspora: Alina Diaconu din Argentina, Milena Munteanu și Veronica Pavel Lerner, ambele din Canada.
Cel mai important capitol, după umila mea părere, rămane cel interviurilor și dialogurilor. Este cel care imortalizează, încrustează într-o formă fixă, pentru viitor, tot ce s-a transmis, până atunci, prin viu grai. Servindu-se de o maietutica geneoasă, autoarea scoate din cotlonul memoriei și readuce la lumină, pentru a fi prezentate cititorului, evenimente și personaje care au lăsat ceva în urma lor sau care reprezintă, astăzi, un reper și un model de urmat în societatea româno-americană. Doamna Ingrid Popa Fotino din Boulder, Colorado, părintele profesor Theodor Damian de la New York, Cătălin Radu Dancu, Consulul General al României la New York, Dumitru Răchitan, directorul Câmpului Românesc din Hamilton, Canada, doamna Carmen Podgorean, Ambasadorul României la Buenos Aires iar din țară, luptătoarea și în acelasi timp delicata poeta Ana Blandiana. Volumul este augmentat cu recenzii de cărți și reportaje nelipsind, binenteles, o retrospectiva în imagini, astfel că cititorul are ocazia, dupa ce și-a bucurat sufletul cu noutăți culturale și spirituale să ofere și ochilor o bucurie imagistică.
M-am intersectat adesea cu doamna Anca Sirghie, la diferite evenimente culturale: la New York, la Câmpul Românesc din Hamilton, la Montreal și binenteles, aici, la Denver. Este o prezență mai mult decât activă, care pe mine, stoic din fire și Oblomov prin vocație, mă fascinează. Am urmărit-o, la aceste evenimente, si mulți dintre cei care au avut privilegiul să o cunoască, cred că-mi vor da dreptate: după ce-și prezintă conferința, nu-și oferă timp de relaxare. Din contră: participă activ la discuții, scrie pe laptop un viitor articol, o recenzie sau (poate) o nouă carte, încurajează vorbitorul de la tribună, intră în contact cu un scriitor, un potențial partener de interviu, pregătește sesiuni, conferințe, cenacluri și lansări de cărți, toate în același timp încât nu mă întreb când are timp să doarma dar oare când are timp să respire? Așa cum Mircea Eliade se lupta cu timpul pentru a citi cât mai mult, Anca Sîrghie se luptă cu acest implacabil zeu Cronnos pentru a scrie mai mult, pentru a da seamă, a mărturisi (cât) mai multe despre ceea ce a vazut și cunoscut. Astfel că la o viitoare întâlnire am să o întreb și pe domnia sa: În această epocă, în care toate invențiile sunt posibile, doamnă Anca, aveți cumva o clonă care vă ajută?
Mă bucur că existați, dragă doamnă Anca Sîrghie și mai ales că ne-ați invitat în visul domniei-voastre.
Sebastian Doreanu
Denver, Colorado
Citiţi şi:
- Conexiuni culturale între Bistriţa şi Canada. Literatura bistriţeană a trecut, din nou, Oceanul şi s-a auzit de la Niagara până în Toronto
- Elena M. CÎmpan şi Menuţ Maximinian, cu literatura în Canada, la Hamilton, lângă Cascada Niagara
- Tabletă culturală / Fascinația Artei
- Anca Sîrghie vine joi la Bistriţa. Scriitor jurnalist și jurnalist scriitor
- Palatul Culturii Bistriţa, în presa de peste Ocean
Adaugă comentariu nou