Corespondenţa „George Coşbuc”

După o muncă asiduă, de ani de zile, sub egida Bibliotecii Judeţene „George Coşbuc” Bistriţa-Năsăud, urmează să fie publicat în această toamnă la Editura Școala Ardeleană, volumul „George Coşbuc. Corespondență”, ediţie îngrijită de Ioan Pintea şi Laura Goia. Acesta însumează 484 de scrisori, cărţi poştale, cărţi de vizită şi telegrame, regăsite în mare parte la Biblioteca Academiei Române şi Muzeul Literaturii Române din Bucureşti și cuprinde trei secţiuni: corespondenţa poetului George Coşbuc trimisă şi primită, a soţiei sale Elena, trimisă şi primită şi varia, în care se regăsesc scrisori care fac referire la poet și familia sa. Primele două secţiuni sunt compartimentate în funcţie de destinatari şi expeditori, în ordine alfabetică, în măsura posibilităţilor, realizându-se un scurt profil personal care cuprinde data naşterii şi a decesului, profesiile desfăşurate de-a lungul timpului şi distincţiile mai importante conferite. În cadrul fiecărei categorii, aşezarea s-a efectuat în ordine cronologică, documentele nedatate fiind dispuse la finalul grupajului. Ultima secţiune este organizată diferit, fiind precizați atât expeditorul cât şi destinatarul corespondenţei.

Scrierile epistolare sunt precedate de o listă a surselor documentare, ordonată alfabetic, unde sunt menționate instituțiile care au pus la dispoziție copii după manuscrisele poetului, cele mai consistente fiind de la Biblioteca Academiei Române și Muzeul Literaturii Române din București, dar și volumele unor scriitori precum Gavril Scridon, Lucian Valea, I. E. Torouțiu, Șerban Cioculescu și George Vasile Rațiu, în care se regăsesc o parte dintre acestea. După fiecare material a fost indicată sursa documentului, respectiv instituţia deţinătoare, apoi  numărul de inventar și cota aferentă. În cazul corespondenței fără facsmil s-a menţionat volumul sau revista cu datele bibliografice specifice.

            Prezenta ediție nu se dorește a fi una critică, un astfel de demers rămânând să fie realizat într-o altă lucrare. Cu toate acestea, unde s-a considerat a fi necesar, s-au adăugat note de subsol care să aducă un plus de informaţie cititorului.

            Transcrierea textelor s-a realizat de către domnul profesor Ion Buzași de la Blaj și soția dânsului, Aurora, doamna Jeni Oprescu, șefa secției de Patrimoniu de la Muzeul Literaturii Române, doamna Lorența Popescu, bibliograf la Biblioteca Academiei Române, domnul Ioan Pintea, managerul Bibliotecii Judeţene „George Coşbuc” Bistriţa-Năsăud, domnul Camil Hosu, informatician la Biblioteca Judeţeană „George Coşbuc” Bistriţa-Năsăud și Laura Goia, bibliotecar la Biblioteca Judeţeană „George Coşbuc” Bistriţa-Năsăud. După centralizarea acestora s-a procedat la uniformizarea lor, ținând cont de anumite criterii. Astfel, s-au respectat normele ortografice actuale, pentru înlesnirea lecturii publicului larg, cercetătorii având la îndemână facsimilul pentru un studiu mai aprofundat. Însă, în același timp s-a păstrat forma originală a sistemului de datare, sintagmele specifice vremii, anumite forme arhaice, astfel încât să îi transpună pe cititorii interesaţi în arcul de timp al sfârşitului de secol XIX şi începutul de secol XX. Unele arhaisme au fost explicitate, oferindu-se semantica adecvată. Denumirile lunilor și ale localităților au fost menținute în forma originală iar în note, unde s-a impus, denumirea actuală. Abrevierile utilizate în corespondență se află într-o listă de prescurtări, situată după sursele documentare.

Acolo unde a fost cazul, după fiecare text epistolar s-a menționat existența unor note olografe ale poetului, scrise de obicei cu creionul, rămânând ca explicitarea lor să facă obiectul unei noi lucrări de cercetare.

Un corpus epistolar consistent este cel de scrisori primite de poet de la familie, scriitori, prieteni și cunoscuți. O notă aparte face corespondența trimisă și primită de la membrii familiei din ținuturile natale năsăudene: mama Maria, tatăl Sebastian, frații Angelina, Aurel și Leon, dar și cea a soției Elena și a fiului Alexandru. Moartea tragică a fiului a generat un set semnificativ de corespondență din partea unui cerc larg de persoane care și-au exprimat compasiunea pentru această pierdere tragică.

            În cazul corespondenței primite de poet de la frații Aurel, Angelina și Leon, dar și de la tatăl Sebastian, am efectuat o lectură comparată a textelor în vederea identificării datei sau a perioadei în care au fost redactate, aceasta fiind încadrată în paranteze drepte, ca o contribuție ulterioară.

            Spre sfârșitul redactării prezentului volum, am avut bucuria de a introduce câteva scrisori și o carte poștală din colecția personală a Adinei Parasca, descendentă pe linia lui Vasile Coșbuc, nepot din partea fratelui Leon. Dintre acestea scrisoarea lui Slavici către poet împreună cu brâul tricolor purtat la serbările naționale și două penițe personale inscripționate cu numele său au fost donate Bibliotecii Județene „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud, iar celălalt epistolar Muzeului Literaturii Române din București. Menționăm că printre scrisori se află una adresată mamei Maria, fiind singura care s-a identificat până în acest moment.

            La finalul acestor rânduri, adresăm mulţumiri tuturor celor care au sprijinit creionarea acestui proiect, în mod special domnului prof. univ. dr. Ion Buzaşi împreună cu soţia Aurora, pentru transcrierea unei părţi din corespondenţă, dar şi pentru elaborarea postfeţei şi pentru recomandările oferite cu privire la redactarea lucrării, totodată domnilor directori Ioan Cristescu de la Muzeul Literaturii Române, Silviu Borş de la Biblioteca Judeţeană „Astra” Sibiu, doamnei Gabriela Dumitrescu, șef serviciu la Biblioteca Academiei Române din Bucureşti, domnului Ioan Drăgan, șef serviciu la Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Filiala Cluj pentru facilitarea accesului la informaţii, de asemenea doamnelor Eugenia Oprescu, șef secție la Muzeul Literaturii Române din Bucureşti, Lorenţa Popescu, bibliograf la Biblioteca Academiei Române şi a domnului Camil Hosu, informatician la Biblioteca Judeţeană „George Coşbuc” Bistriţa-Năsăud pentru transcrierea textelor şi alte servicii de colaborare, dar nu în ultimul rând celor care s-au ocupat de traducerea integrală sau parţială a unor scrisori: Mihai Popan din limba latină, Elena Cojocaru din limba franceză şi Elena Câmpan din limba germană.

            O lucrare de asemenea anvergură cum este corespondenţa George Coşbuc a presupus o foarte bună colaborare la nivel instituţional cu entităţile culturale menţionate mai sus, dar mai ales un devotament faţă de poetul naţional George Coşbuc.

                                                                      Laura Goia