Cuiul lui Pepelea

La ordinea zilei: „Nu e bani d’omle, nu e bani!” - vreme în care incompetenţa da pe dinafară …

EPIGRAME ŞI CATRENE

Recunoştinţă

Noi recunoaştem că la pensii

Ne-aţi dat câţiva bănişori

Atunci când preţurile vieţii

Au mai crescut de zeci de ori

Aurel I. Borgovan

Beţivul mort

Moartea l-a lovit năprasnic

Da-i posibil să învie

C-a vorbit, din timp, cu-n paznic

Să-i mai dea câte-o "tărie".

Ana Zegrean

Parlamentarii

Iarăşi am ales cuminte

Şi ne-am înfrăţit cu dracul:

La plăcinte înainte,

Iar la treabă doar ca... Racul.

Ionel Andraşoni

Testamentul meu

Avere dacă nu am strâns,

Urmaşii n-au motiv de plâns,

Căci n-am trăit în viaţă-n van:

Tot le-am lăsat un... Gologan!

Ionel Gologan

Neînţelegere

Spui de mine, fără preget

Că n-am ridicat un deget!

Şi mă-ntreb, contrariat:

De dictat cu ce-am dictat?

Iulia Tatomir

Unui magistrat epigramist

De-are spirit ori de n-are

N-ar fi lucru de mirat:

Domnul magistrat e-n stare

Să-l aducă ... cu mandat!

A. C. Calotescu-Neicu

Sobei mele

Cu soba mea mă ţin fudul,

E mititică şi frumoasă,

De gerul iernii nici că-mi pasă,

Că am şi-n cameră destul!

Al. C. Aldea

Spre U.E.

Pensiile, de acum,

N-ar ajunge nici de drum,

Da nu-i bai că, înspre noi,

Vine ea ... "ziua de-apoi"!

Barbu I. Bălan

Lauda de sine

Vorbeşti, vizând intens o avansare,

De "meritele-ţi supraomeneşti".

Când însuţi te socoţi atât de mare,

Ar fi o catastrofă să mai creşti!

C. Arcaşu

Fără speranţă

Pe drumul vieţii dacă dai de proşti,

Cu uşurinţă poţi să-i recunoşti,

Dar, cât te-ai strădui să îi îndrepţi,

N-ai nici o şansă: ei se cred deştepţi.

Codruţ O. Păun

EPITAF

Pe lespedea unei nudiste

Au îngropat-o-n giulgi ca mura

Să nu se vadă trupul gol,

Dar putrezind … suprastructura,

Scheletul n-are nici un rol.

Alexandru Misiuga

Caricatura zilei: cu titlul „Şpriţul săracului”

CELEBRI ŞI ÎN ANECDOTE

După consumul de cafea pe cap de locuitor, Suedia ocupă una din primele poziţii în lume. Un rol important în formarea acestei predilecţii naţionale a suedezilor a jucat-o regele lor Gustav al III-lea (1746 – 1792), care a guvernat ţara în secolul XVIII. Acesta a graţiat odată doi fraţi gemeni condamnaţi la moarte, dar condiţia impusă fusese următoarea: unul dintre fraţi urma să bea de acum încolo doar ceai în cantităţi mari, iar celălalt - doar cafea. În aşa mod, serenisimul intenţiona să identifice care din aceste băuturi, suspecte în acele vremuri, este mai dăunătoare pentru organismul uman.

Treceau anii, iar fraţii şedeau teferi în închisoare şi continuau să consume bine merci în cantităţi tot mai mari ceai şi cafea. Anual, un consiliu alcătuit din medicii de la curtea regală verifica starea sănătăţii lor, însă nu observau vreo înrăutăţire semnificativă.

Într-un sfârşit, la vârsta de 83 de ani, îşi dădu duhul consumatorul de ceai.

Acea întâmplare i-a convins într-o măsură considerabilă pe sceptici că ciudatele băuturi sunt inofensive, chiar folositoare organismului, mai ales cafeaua.

LAUREAŢI ai FESTIVAL NAŢIONAL „Mărul de aur” - BISTRIŢA 2010

Premiul doi

GEO OLTEANU - Ploieşti

Criza economică mondială

Din america pornită

A ajuns acum la noi

Şi e foarte strict păzită

Să nu plece înapoi …

Mărturisirea unui poet de azi

„Eu sunt poet de primul rang, să ştii!

Şi-aşa voi fi întotdeauna.

Am scris 30 de cărţi de poezii,

Iar bietul Eminescu numai una.”

Mărturisirea unui tânăr inginer

„În viaţă ca să am de toate

Am terminat o facultate

Şi-acum sunt inginer …

… şomer”

Unor tineri proaspăt căsătoriţi

El e ca un măr frumos,

Rumen, fraged, sănătos

Şi cu fata se adună,

Că şi ea e poamă bună …

Confuzie cu două frumoase gemene

De iubire exaltat

Am făcut amor cu Dana,

Dar la urmă am aflat

Că de fapt a fost Roxana.

Autopersiflare

Nu vreau pământuri ca ION,

Nu vreau nici glorie, nici bani.

Să mor de râs ca Philemon

Aş vrea, la nouăzeci de ani.

( N. n. Din păcate, maestrului în ale satirei şi umorului, inginer de profesie, îi mai trebuiau doar 7, pentru că, după multe premii, inclusiv cel bistriţean, a „stins lampa” la 16 iunie curent)

BANCURILE EDIŢIEI

- sub „pleazna” biciului … bancherii -

Un tânăr bancher vrea să-şi facă primul său costum. Se duce la cel mai bun croitor din oraş şi i se iau măsurile pentru costum. După o săptămână se întoarce pentru ultimele retuşuri. Noul costum arata excelent. În timp ce stătea şi se admira în oglindă, observă că noul costum nu are buzunare. Îi spune lucrul acesta croitorului, care îl întreabă: „Dar nu mi-aţi spus că sunteţi bancher?” Tânărul răspunde: „Ba da”. Atunci croitorul îi replică: „Păi cine a mai auzit de un bancher care să îşi ţină mâinile în propriile lui buzunare?”

#

Albert Einstein moare şi ajunge în Rai, unde află că încă nu i s-a pregătit camera în care va sta. Portarul îi spune că va trebui să aştepte într-un dormitor, pe care va trebui să-l împartă cu mai multe persoane. Einstein spune că nu este nici o problemă, aşa că este condus în camera provizorie. Aici Einstein este prezentat colegilor de cameră

„El este primul tău coleg. Are un IQ de 180!”

„Excelent. Vom discuta despre matematică”, spune Albert.

„Aceasta este cel de-al doilea coleg. Are un IQ de 150”

„Perfect. Vom discuta despre fizică!”, spune Albert

„Acesta este cel de-al treilea coleg. IQ-ul lui este 100”

„Foarte bine. Putem vorbi despre piese de teatru!”, spune Einstein.

În acel moment o altă persoană vine şi îi strânge mâna lui Einstein şi îi zice: „Eu sunt ultimul coleg de cameră. Îmi pare rău, dar IQ-ul meu este de doar 80”

Einstein îi zâmbeşte şi îi spune: „Deci, cum crezi că vor evolua dobânzile pe viitor?”

#

Întrebare: „De câţi economişti ai băncii centrale ai nevoie pentru a înşuruba un bec?”

Răspuns: „Doar de unul: el tine becul şi tot pământul se învârte in jurul lui”

#

Un ofiţer de credite senior stătea lângă biroul unui coleg din clasa junior. Sună telefonul. Ofiţerul de credite junior răspunde şi spune: „Nu... nu... nu... nu... da... nu”, după care închide. Seniorul îl întreabă imediat la ce a răspuns „da”. „Nu te îngrijora”, răspunde juniorul. „Am spus „da” doar când m-a întrebat dacă îl mai ascult în continuare.”

#

Un client intră într-o reputată bancă elveţiană.

„Aş dori să plasez o jumătate de milion de dolari la dumneavoastră”, îi şopteşte clientul bancherului.

„Puteţi să vorbiţi normal, domnule”, răspunde bancherul. „La noi în bancă nu trebuie să-ţi fie ruşine că eşti sărac.”