CULTIVAREA CREATIVITĂŢII ÎN ŞCOALĂ

Creativitatea este acea caracteristică a gândirii care foloseşte inventiv experienţa şi cunoştinţele acumulate, oferind soluţii şi idei originale.

Multă vreme activitatea a fost considerată apanajul exclusiv al unei minorităţi restrînse ceea ce este adevărat dacă ne gândim la nivelul creativităţii inovatoare şi la cel al creativităţii emergente. Gândirea creatoare este deosebit de complexă şi are la bază o serie de factori care-i permit combinările, transformările, implicările, relaţiile, identificările sau evaluările.

Pe lângă coeficientul de inteligenţă, un rol important în creativitate, îl au: ereditatea, capacităţile intelectuale, aptitudinile, caracterul, mediul socio-cultural, efortul susţinut de pregătire şi investigaţie.

În actul gândiri creatoare există momente diferite calitativ: perioada de preparare care constă din acumularea informaţiei; incubaţia care reprezintă prelucrarea foarte diversă a informaţiei după principii, reguli şi nevoi specifice; inspiraţia iluminarea - momentul fericit al găsirii soluţiei; verificarea sau revizuirea soluţiei.

Gândirea omului are o plasticitate uimitoare. Cultivarea gândirii inovatoare a devenit o sarcină importantă a şcolilor contemporane. Stimularea creativităţii tinerilor se poate realiza printr-o susţinută şi elevată pregătire teoretică şi practică; dinamizarea iniţiativei şi muncii independente, a spiritului critic ştiinţific; dinamizarea activităţii de documentare şi experimentare independentă; receptivitatea faţă de nou; pasiune pentru ştiinţă în concordanţă cu aptitudinile fiecăruia.

Deosebit de importantă este atitudinea profesorului, relaţia sa cu elevii. O atitudine autoritară poate creea blocaje afective. Copii nu îndrăznesc să pună întrebări, se tem de eşec, de ironii. E nevoie de un climat democratic, destins, prietenos. Autoritatea profesorului trebuie să aibă la bază competenţa sa profesională, obiectivitate şi ţinută ireproşabilă.

Profesorul trebuie să depisteze şcolarii cu potenţial creativ superior şi să le asigure acestora posibilităţi speciale de dezvoltare a capacităţii lor.

Activitatea în afara clasei şi extra şcolară oferă numeroase prilejuri pentru cultivarea imaginaţiei, creativităţii. Spre exemplu în cercurile de elevi se pot exersa diferite metode de stimulare a imaginaţiei, cum ar fi brainstorming-ul.

În formarea independenţei în gândire şi exprimare se impune a fi implicată şi familia, care trebuie convinsă că tutelarea excesivă împiedică dezvoltarea intelectului, manifestarea independentă a gândirii şi fanteziei copilului, factori esenţiali în dobândirea viitoare a unei autentice competenţe profesionale.

Prof. PUICA LIVIA

Şcoala Gen.,, Avram Iancu” Bistriţa