Cum vor fi despăgubiţi pescarii de pe râul Şieu ?

Am îndrăgit râul Şieu din anul 1970, după inundaţiile catastrofale din acel an, când cursul apei a fost schimbat, iar pe vechiul curs au apărut o salbă de lacuri ca cele din Arcalia, Şieu Odorhei, Şintereag, Cociu şi altele. Malurile râului şi acele oaze erau pline de o varietate de peşti cum rar s-a întâlnit în alte locuri. De la peşti de dimensiuni mari, ca somn, crap, ştiucă, avat până la peşti ca popularii scobari (poduşi), clean, caras, mreană, care satisfăceau cele mai exigente cerinţe ale pescarilor sportivi.
Au fost alte vremuri!
Cursul Şieului era de o frumuseţe rară, malurile erau străjuite de sălcii pletoase, de stuf, care creau un habitat propice dezvoltării faunei piscicole. Alte vremuri trăite din plin ne satisfăceau toate dorinţele. Mai târziu, au apărut însă factorii poluanţi şi distrugători ai faunei piscicole. Deversarea dejecţiilor din crescătoriile de taurine de la Sărata sau de porcine de la Şieu Măgheruş au dus la degradarea apelor. Apoi, au apărut, prin anul 1991, o slabă de balastiere cu sau fără autorizaţii de funcţionare, care cu buldozerele, excavatoarele, mijloacele de transport de mare capacitate au invadat cursul apelor exploatând din albia râurilor imense cantităţi de balastru. Urmărind un venit facil, fără cheltuieli, aceste unităţi au degradat apa râurilor, nămolul rezultat din spălarea produselor de balastieră a fost deversat în albia râurilor, neavând bazine pentru decantarea acestuia, au schimbat cursul apelor astfel că locurile pentru depunerea icrelor şi dezvoltarea peştelui a determinat scăderea impresionantă a faunei piscicole, nămolul rezultat acoperea stâncile şi pietrele, astfel puietul rezultat nu se mai putea hrăni.
Mai târziu au apărut alţi factori poluanţi, unităţi industriale sau gropile de gunoi ecologizate.
În acest an, presa scrisă şi televiziunea au arătat un nou dezastru pe Şieu prin găsirea unor cantităţi mari de peşti morţi din speciile ce populau din plin acest râu. Organele abilitate au desfăşurat „se zice” un amplu control, fără a găsi vinovatul cu toate că se ştia că poluarea a început de la vărsarea pârâului Roşua în Şieu, şi în aval de Şintereag. S-au adus acuze diverselor firme ce funcţionează pe Roşua, cum sunt groapa de gunoi de la Tărpiu, o crescătorie de vaci şi tăbăcărie din aceeaşi localitate. Dar cine a poluat? Linişte!!!, nu este nimeni vinovat, nu plăteşte nimeni nici paguba produsă şi nici degradarea mediului.
Ce fac organele abilitate? Pentru rezolvarea acestui caz, Garda de Mediu. Apele Române şi chiar AGVPS sau ANPA? Aşteaptă ca în cazul poluării Luţului de la Monor? Să-şi recunoască vina pentru a fi sancţionaţi. Dacă se ştia cu exactitate că poluarea a fost provocată de Roşua, de ce nu s-au luat imediat probe pentru a determina ce substanţe toxice au distrus fauna piscicolă?
Cine despăgubeşte masa de pescari sportivi ce achită anual taxă de asociaţie sau la Administraţia Financiară? Aceştia fiind privaţi, din cauzele menţionate mai sus, de bucuria petrecerii timpului liber pe malul apelor într-un mediu nepoluat şi de a prinde un peştişor. De ce organizaţia noastră AGVPS sau ANPA nu acţionează? De ce nu pretind daune în instanţe de la stat, unde sunt vărsate taxele noastre? De ce să mai plătim această taxă din moment ce nu avem niciun beneficiu?
Sunt tot atâtea întrebări la care noi, pescarii, aşteptăm un răspuns. Cei vinovaţi să plătească! Iar organele abilitate care primesc salarii grase să răspundă şi acestea.
Nu este suficientă amenda care de multe ori nu are efect, poluatorul să fie obligat să refacă mediul prin acordarea unor sume stabilite de instanţă pentru repopularea mediului distrus.
Numai în acest mod se va putea păstra mediul curat, apele să rămână un mijloc de satisfacţie, de petrecere a timpului liber pentru a mai prinde din când în când un peşte mare sau un peşte mic.
Valentin Gălăţan