CUNUNA GRÂULUI, purtată cu cinste, din Ţara Năsăudului, pe scena din Madrid

Trei luni am tot pregătit spectacolul Cununa grâului. Trei luni de iluzii, speranțe și bucuria întâlnirii cu Măria Sa, publicul.

Peste 550 de persoane s-au bucurat de spectaculoasa punere în scenă a acestui obicei strămoșesc, Cununa Grâului. Le mulțumim celor care au venit de la sute de kilometri pentru a fi alături de noi, din Malaga, Taragona, Ronda de Albacete, Tarancon etc.

Cununa Grâului, un spectacol excepțional, organizat de Asociația Salva, în colaborare cu ICR Madrid și sponsorizat de Primăria Salva, REMOFRONT, Restaurantul ACASA Alcala, Sibiu Original, având partenerii media: Radio Românul și Lira TV.

Gazde: Anamaria Pop și Macedon Botârlă;

Secerătoare: Tudorica Brumă, Mariana Sandor, Svetlana Rus, Valentina Tale, Raluca Oaga, Violeta Olteanu, Stela Tofilat, Silvia Sagau;

Dobaș: Sergiu Rus;

Feciori: Ionel Oteanu, Flaviu Bolbos si Andrei Pop;

Povestitor: Ica Tomi;

Scenariul si regia: Vasile Tomi;

Sunet: Flavia Tomi;

Imagine: Felix Damian, Ciprian Munteanu, Emil Tandea și Octavia Tandea;

Voluntari ce au asigurat transportul și ordinea: Camelia Dunaev, Maria Cozlean, Laura Ciubotaru, Claudiu Covaciu și toate mămicile mugurașilor.

Este dovada vie că noi, cei plecați de acasă, păstrăm în suflet esența noastră românească, că încercăm să transmitem copiilor noștri, dar și prietenilor noștri străini, puțin din ceea ce am trait într-un fel sau altul.

Mii de mulțumiri interpreților care au venit din România pentru o lecție de folclor autentic: domnului Alexandru Pugna, doamnei Cornelia Ardelean, tinerei interprete Amalia Tuturuga și, nu în ultimul rând, prietenei noastre Marioara Sigheartau.

Menuț Maximinian, cu un farmec deosebit, și Ruxandra Vlad au prezentat partea a doua a Cununii Grâului.

Îi mulțumim Excelenței sale, domnul Ambasador George Bologan pentru prezentă și doamnei director al ICR Madrid, Maria Pop pentru tot sprijinul acordat.

Asociación Hispano Rumana SALVA 

....

Ambasadorul României, George Bologan

Prin cultură și tradiții să ne unim și să ne lăsăm cu toții purtați de vibrația emoțiilor generate de poezia populară, tradiții și mesajele cântecelor populare. IA este o cămașă care împodobește și trupul, și sufletul, portul popular fiind expresia spirituală a unui neam. Așa cum Cununa grâului era păstrată de înaintașii noștri transilvăneni până la următoarea recoltă, pentru a o face mănoasă și sănătoasă, să păstrăm și noi aceste simboluri care ne definesc identitatea și să le ducem mai departe cu onoare, mândrie și bucurie, depozitându-le în hambarul sufletului. Copiii și tinerii noștri români, care sunt roada bogată a națiunii noastre, au nevoie de aceste repere. Acest tip de eveniment nu doar întărește legătura cu țara, dar promovează foarte bine profilul identitar și cel psihocultural al poporului nostru.

Șeful misiunii a mulțumit organizatorilor pe care i-a asemuit „truditorilor pământului care umplu hambarele neamului cu bogăția elementelor noastre identitare din care se vor hrăni generațiile viitoare. Prin dăruire, organizatorii acestor evenimente îi apropie de bogăția tezaurului artistic și cultural românesc pe tinerii români care s-au născut și s-au format departe de casă și care astfel au acces la cultura maternă prin intermediul frumuseții straielor, obiceiurilor și cântecelor românești”.

Ica Tomi, preşedintele Asociaţiei SALVA

         Este pentru prima dată când se pune în scenă acest obicei străvechi – „Cununa grâului”. Este un obicei foarte frumos. Acest spectacol este gândit ca o lecţie de istorie, atât pentru copiii şi tinerii, dar şi pentru unii părinţi care nu au mai apucat acest obicei agrar în satele dumnealor. În acest spectacol, noi am reprezentat „Cununa grâului” din judeţul Bistriţa-Năsăud, din locul de unde vin eu, pentru că îl cunosc cel mai bine, şi sper să placă, să fie ceva deosebit, să vă bucuraţi împreună cu noi, pentru că noi de trei luni de zile, de când facem repetiţii să pregătim acest spectacol, ne-am bucurat de fiecare dată împreună. A fost o mare bucurie şi veselie să pregătim acest spectacol. Sigur, din punct de vedere financiar am avut colaborator Institutul Cultural Român, căruia îi mulţumim mult pe această cale pentru că ne-au ajutat să punem în scenă aşa cum ne-am dorit acest spectacol. Bineînţeles, am avut şi sprijinul Ambasadei României în Spania.

Menuţ Maximinian, etnolog, scriitor

         De asemenea, spectacolul nostru – „Cununa grâului” – prezintă unul dintre cele mai importante ritualuri ale unei comunităţi. În Ţara Năsăudului, cununa era purtată cu cinste la finalul secerişului de către o fată, care într-un ritual deosebit mergea până la gazdă. Pe drum era udată, ca semn al belşugului, era cântată această cunună. De asemenea, s-a avut grijă să fie făcută din ultimele spice de grâu pentru că se spune că, în ultimele spice de grâu rămâne spiritul grâului. Sunt multe poveşti frumoase legate de acest obicei. Apoi, ne dă şi pâinea noastră cea de toate zilele, metaforic vorbind, dar şi la modul cel mai sincer, era modul de existenţă al ţăranului. Pâinea, în primul rând, era cea care trebuia să fie pe masă zi de zi.  Acest ceremonial nu a mai fost pus pe scenă, de ani de zile, nici în România, în toată complexitatea lui. Cu atât mai mult mă bucură faptul că este pus aici în scenă, în Spania, unde putem arăta şi spaniolilor faptul că avem rituri, avem mituri, avem obiceiuri agrare pe care, mulţi dintre cei care le văd, spun că sunt unice în lume, iar eu, ca specialist, confirm că sunt unice în lume.

Cornelia Ardelean Archiudean, artistă

         Am găsit oameni minunaţi, cu inima deschisă, oameni cu sufletul curat, pentru că, dacă nu ai sufletul curat nu poţi să faci astfel de lucruri cum fac dumnealor. Sunt fericită că m-au invitat şi pe mine să fiu prezentă la acest spectacol minunat. Şi dumneavoastră, de la Televiziunea Lira vă mulţumesc pentru că ştiu că am fost prezentă în emisiunile dumneavoastră. Vă mulţumesc din suflet pentru tot ce faceţi pentru români, pentru sufletul lor, pentru că ştiu că, deşi sunt prezenţi aici şi muncesc aici, poate unii câştigă bine, alţii mai puţin, poate unii trăiesc bine, alţii mai puţin bine, dar sufletul le este acolo, cu siguranţă, în România. Dorinţa mea cea mai mare – poate Bunul Dumnezeu să le dea bine  - ca în România să se poată întoarce toţi cei care şi-au lăsat familiile aici, să înflorească şi ţara noastră, România frumoasă, pe care eu o iubesc foarte mult. Şi pe dumneavoastră vă iubesc şi vă mulţumesc din suflet.

Alexandru Pugna, manager al Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud

         De fapt, este un obicei care s-a păstrat de sute de ani acolo, în nordul Transilvaniei, şi pe care o să-l poată urmări şi spaniolii, dar şi românii veniţi aici, cei tineri, care nu prea au avut legătură cu aceste obiceiuri, dar care se vor bucura şi de cântecul neamului nostru românesc, cântecele ce au însoţit generaţii de români, cântecele care şi ele fac parte din patrimoniul spiritual al poporului român. Mă bucur că, personal, sunt prezent aici şi ca interpret, dar şi ca manager al Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, instituţia care coordonează acţiunile culturale în judeţul Bistriţa-Năsăud, mai ales că ştiu faptul că sunt foarte mulţi bistriţeni în zona Madridului, dar şi foarte mulţi români, pentru că noi vom prezenta un spectacol în care se vor regăsi fiecare dintre ei.   

Video aici: